Președintele PSD Dolj, senatorul Claudiu Manda, a vorbit, într-un interviu acordat recent presei locale, despre situația politică actuală, despre 2019, care este an electoral, românii fiind așteptați la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European, despre listele pentru aceste alegeri.
Reporter: Se încheie un an extrem de zbuciumat din punct de vedere politic și nu sunt deloc puțini cei care spun că România pare chiar mai dezbinată acum decât în perioada în care la Cotroceni era Traian Băsescu. Cum vedeți dumneavoastră lucrurile?
Claudiu Manda: Eu cred că sunt multe lucruri în care situaţia este asemănătoare, dar există şi multe diferenţe. Putem aminti despre aceste conflicte între diferite instituţii ale statului. Conflictul dintre Preşedinţie şi Parlament, conflictul dintre Preşedinţie şi Guvern sau conflictul dintre o parte a societăţii civile şi majoritatea din Parlament sau Guvern, aceştia susţinând punctul de vedere al Preşedinţiei. Cu o parte eram deja obişnuiţi, cu altele mai puţin. Cred că este prea multă agitaţie în România, mai ales prin comparaţie cu alte ţări europene. Și am mai observat ceva. O evoluţie a Binomului. Acesta a tot crescut în perioada domnului Băsescu şi a atins apogeul în perioada 2015 – 2016, în primii doi ani de mandat ai domnului Iohannis. De atunci, lucrurile au început să se schimbe, iar o parte din Binom a început să se disperseze. Nu a mai fost atât de abuziv. Asta nu înseamnă că nu mai există, dar trebuie să înţeleagă toată lumea că instituţiile statului trebuie să îşi facă treaba respectând legea, nu interpretând legea şi fără să îşi depăşească atribuţiile.
Rep: Doljul va avea un candidat pe lista pentru Parlamentul European?
Claudiu Manda: Nu ştiu încă ce va fi, ce se va decide la nivel de partid, dacă vom avea reprezentări regionale, dacă vor exista evaluări, dar eu cred că Doljul ar trebui să aibă un reprezentant în zona eligibilă. Pe de-o parte, pentru că suntem una dintre cele mai puternice organizaţii din ţară, iar pe de alta, pentru că de două cicluri electorale contribuim cu voturi, dar nu avem un reprezentant. Nu vreau să critic colegii care sunt acum în Parlamentul European, dar cred că ar trebui să fie nişte oameni care vin mai de aproape şi de la baza partidului, care sunt mai aproape de nevoile oamenilor. E foarte simplu să mergem să căutăm oameni care vorbesc cu un anumit ştaif, nu că noi nu am avea astfel de oameni la Dolj, dar poate că este important să înţelegem că ei merg acolo susţinuţi de nişte organizaţii, susţinuţi de nişte oameni, iar atunci când votează, când decid, se gândesc că se vor întoarce în ţară şi vor fi întrebaţi ce au făcut. Eu mi-aş dori să nu găsim în PSD oameni care să voteze, cum am văzut acum, recent, împotriva ţării lor doar pentru că grupul tău parlamentar votează într-un anumit fel. Este de neexplicat aşa ceva. Cum să fii român şi să votezi împotriva României, în condiţiile în care europarlamentarii maghiari votează pentru ţara ta?! Iar oamenii trebuie să ştie că unul dintre aceştia este chiar parlamentar de Dolj. Eu aştept campania electorală, aştept să vină să ne spună de ce a votat împotriva României când tu mergi acolo să îi reprezinţi pe români şi să te lupţi pentru români.
Rep: Sunteți președintele Comisiei pentru controlul activității SRI, comisie cu o activitate intensă în acest an. Ce urmează de acum înainte?
Claudiu Manda: Am fost sesizaţi de-a lungul timpului cu foarte multe speţe, cu nişte capitole identificate de noi, şi am avut nişte concluzii destul de curajoase. Cum ar fi cea legată de sutele de mii de mandate de supraveghere tehnică date de procurori şi de instanţe, de autorizaţii de interceptare sau mandatele de securitate naţională, că au fost milioane de oameni cărora le-au fost restrânse drepturile şi libertăţile, că au fost ascultaţi ei sau cei cu care au vorbit. Am scris în respectivul document că s-a adăugat la lege prin deciziile CSAT, că s-au adăugat la lege competenţe Serviciului Român de Informaţii prin decizii CSAT. Urmează să avem un raport pe aceste protocoale dintre SRI şi diverse instituţii ale statului. Pe cel pentru protocoalele din Justiţie o să-l facem şi mai detaliat, dar mai aşteptăm anumite documente. Sunt aproape 500 de protocoale încheiate de-a lungul timpului între SRI şi diferite instituţii.
Dincolo de ce am găsit şi ce găsim, este important ce vom face de aici înainte. Cum reuşim să modificăm legislaţia pentru a nu mai avea abuzuri, pentru a nu se mai trece dincolo de o anumită linie, şi, pe de altă parte, să oferi suficient sprijin legislativ anumitor instituţii ale statului care au nişte misiuni foarte clare. Am avut cinci modele la care ne-am uitat: Marea Britanie, Statele Unite, Germania, Italia și Franța. Și am văzut și cum funcționează la ei serviciile și care sunt competențele acestei comisii de control. Cum se reglează astfel de mecanisme când se depășesc anumite reguli generale. Să știți că și la ei s-a legiferat după ce au dat de câte un scandal, dar important este cum reușim să găsim un echilibru pentru ca lucrurile să funcționeze. Nu va fi ușor să găsim acest echilibru.
Și vă mai spun ceva. Mi-aș fi dorit să existe un consens politic pentru a putea discuta cu argumente pe acest subiect.
