Cu câteva excepţii, populaţia din judeţele Olteniei renunţă la depozitele în valută. Fie schimbă euro în lei, datorită dobânzilor uşor crescute la depozitele în moneda naţională, fie îşi acoperă datoriile. În schimb, unii olteni sporesc economisirea în lei. Restanţele la creditele în valută cresc şi acestea încet, dar sigur în multe judeţe.
Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor populaţiei şi firmelor pe luna iunie a acestui an, dată publicităţii de Banca Naţională a României (BNR), arată comportamente total diferite, neunitare, ale clienţilor bancari din regiunea Olteniei. Dacă unii se adâncesc şi mai tare în datorii, acumulând şi mai multe restanţe la credite, alţii reuşesc să economisească sume destul de mari, de la o lună la alta. Curios este şi faptul că până şi depozitele în valută se diminuează considerabil în mai multe judeţe, pe când în altele cresc.
Din analiza cifrelor publicate de BNR reiese că populaţia Olteniei se gândeşte în continuare la economisire, la prudenţă financiară. Se constată o tendinţă de creştere a restanţelor la creditele în valută în aproape toată Oltenia. Creşterea restanţelor în euro, dolari şi franci elveţieni a determinat BNR să încerce să limiteze, pe toate planurile, creditele în valută.
Doljenii au economisit 30 de milioane de lei într-o lună
Judeţul Dolj este unul al extremelor, în ceea ce priveşte comportamentul populaţiei şi firmelor în relaţia cu băncile. Restanţele companiilor şi persoanelor fizice către bănci au crescut foarte mult în luna iunie, când s-au înregistrat datorii la credite mai mari cu opt milioane de lei (echivalentul în lei al restanţelor la creditele în valută) decât în luna mai 2013. Dacă restanţele la lei nu au mai crescut în iunie, ci s-au menţinut la 255 de milioane de lei pe tot judeţul, cele la creditele în euro şi alte valute au luat un avans considerabil, atingând un îngrijorător total de 260 de milioane de lei, la începutul lunii iulie a acestui an, potrivit datelor publicate de BNR.
Pe lângă faptul că au crescut restanţele la împrumuturile în valută, au scăzut foarte mult şi depozitele în valută, atât ale agenţilor economici, cât şi ale populaţiei. Depozitele populaţiei în valută au scăzut într-o singură lună analizată cu 18 milioane de lei. Paradoxal, depozitele în moneda naţională au crescut în aceeaşi perioadă analizată cu 30 de milioane de lei. Nu există date care să spună dacă au scăzut, respectiv crescut depozite ale aceloraşi persoane, dar este posibil ca unii doljeni să fi schimbat valuta pe lei, preferând să îşi menţină economiile în moneda naţională.
Gorjenii şi-au retras masiv depozitele în lei
Potrivit BNR, în luna iunie gorjenii şi-au diminuat depozitele în lei cu o sumă record de 99 de milioane de lei. Firmele sunt cele care şi-au retras leii din depozitele la termen, astfel că depozitele bancare ale companiilor gorjene s-au diminuat cu 197 de milioane, la 98 de milioane de lei. În acelaşi timp, populaţia a reuşit să pună deoparte mai mult cu un milion de lei faţă de luna precedentă. Şi în Gorj există surprize, în sensul că, dacă depozitele în lei au scăzut, cele în valută au crescut. De data aceasta, populaţia este cea care a pus valută deoparte, în conturi bancare, sub formă de depozite la termen. Astfel, depozitele în euro şi dolari ale populaţiei din Gorj au urcat cu patru milioane de lei într-o lună.
Mehedinţi – sărăcia se accentuează
Şi în judeţul Mehedinţi au crescut restanţele la creditele în valută, cu un milion de lei în luna analizată, dar creditele neperformante în lei s-au menţinut la nivelul atins în luna mai, fără prea mari fluctuaţii. În schimb, depozitele în lei şi valută, atât ale firmelor, cât şi ale populaţiei s-au diminuat uşor în această lună, semn că firmele au avut nevoie de lichidităţi, dar şi populaţia şi-a diminuat depozitele. Banii retraşi din bănci fie au fost cheltuiţi, fie au fost folosiţi pentru achitarea altor datorii.
În Olt au crescut depozitele în valută
Cei din judeţul Olt şi-au redus restanţele la creditele în lei cu trei milioane, semn că au avut mai mulţi bani pentru a-şi achita datoriile către bănci. Totuşi, datoriile la împrumuturile în valută au crescut cu două milioane de lei în iunie faţă de mai 2013. Chiar dacă au restanţe mai mari la creditele în valută, depozitele la termen în alte monede decât cea naţională au crescut binişor, cu opt milioane de lei de la o lună la alta. Şi-au rotunjit rezervele în valută atât firmele (cu cinci milioane de lei mai mult decât luna anterioară), cât şi populaţia (cu trei milioane de lei mai mult la depozitele în valută). Bancherii spun că sporirea depozitelor în valută ale populaţiei ar putea avea legătură cu trimiterea de bani de către românii care lucrează în străinătate.
Vâlcea – restanţe mai mari la creditele în valută
Dacă vâlcenii au găsit ceva bani să mai achite din restanţele pe care le aveau către bănci la creditele în lei, datoriile la împrumuturile în valută au urcat considerabil în perioada analizată, crescând cu 12 milioane de lei faţă de luna precedentă. În total, restanţele la creditele în valută ale populaţiei şi firmelor din Vâlcea au urcat la 523 de milioane de lei în luna iunie a acestui an. Paradoxal, depozitele la termen în lei au crescut la firme cu trei milioane de lei, dar s-au redus la populaţie cu un milion de lei. Şi depozitele în valută ale firmelor vâlcene s-au diminuat cu circa două milioane de lei de la o lună la alta, pe când cele ale populaţiei au stagnat.
