Pentru instalarea tinerilor fermieri, suma alocată creşte la 70.000 de euro. În general, plăţile directe vor creşte ca sume, dar nu se vor mai acorda bani celor care ţin terenul nelucrat.
Facultatea de Agronomie din Craiova a găzduit, vineri, dezbaterea cu tema „Agricultura românească în contextul politicii agricole comune“, organizată de Partidul Democrat Liberal (PDL), în contextul în care Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European au ajuns, la sfârşitul lunii iunie, la un acord politic privind reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020. Discuţiile s-au axat pe noutăţile ce se vor găsi pentru agricultură în perioada următoare, în sală fiind fermieri din judeţele Olteniei, primari şi antreprenori cu afaceri în agricultură.
Fostul premier Teodor Stolojan, vicepreşedinte în Comisia pentru probleme economice şi monetare a Parlamentului European, a explicat că „singura şansă a României pentru dezvoltarea agriculturii este echiparea cu capital investiţional. Fără investiţii este greu să ai progres“. Stolojan consideră că marile urgenţe pentru agricultură sunt legate de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, încurajarea exploataţiilor mari, încurajarea tinerilor să se mute şi să lucreze în mediul rural şi punerea la punct a irigaţiilor.
Plata subvenţiilor, decizia cea mai aşteptată de către fermieri
Europarlamentarii prezenţi la Craiova au informat auditoriul că plăţile directe pentru agricultură vor fi realizate de la anul doar pentru agricultorii activi şi nu pentru cei care lasă terenurile pârloagă, aşa cum se întâmpla până acum. Rareş Niculescu, fost vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European, i-a anunţat pe agricultorii prezenţi că Doljul este defavorizat din acest punct de vedere, ocupând locul al doilea pe ţară ca suprafeţe de terenuri lăsate în pârloagă, cu 40.000 de hectare, primul loc fiind ocupat de judeţul Timiş, cu 50.000 de hectare. „Intenţia este aceea de a se încuraja cultivarea terenurilor (…). Importăm de şapte ori mai multe legume decât producem“, a spus Niculescu. Până acum, indiferent dacă fermierul ţinea terenul nelucrat sau îl cultiva, sprijinul pe suprafaţă îi era acordat. De la anul, acest lucru se va schimba“.
Cotele de lapte nu vor mai exista din 2015, iar cotele de zahăr, din 2017.
Mai mulţi bani pentru tinerii fermieri: 70.000 de euro
Tinerii care fac agricultură vor primi o subvenţie cu 25% mai mare decât a celorlalţi fermieri, anunţă europarlamentarii. Pentru instalarea tinerilor fermieri la ţară, alocaţia va creşte de la 40.000 de euro la 70.000 de euro, din 2014. De asemenea, această măsură este luată pentru impulsionarea tinerilor să facă agricultură, respectiv pentru întinerirea populaţiei rurale.
Fostul ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, a spus că în România trebuie să se facă o analiză a atragerii fondurilor europene, iar ceea ce nu a funcţionat ar trebui să fie eliminat, iar acolo unde a existat cerere de fonduri şi s-a şi realizat ceva, atunci respectivele domenii să fie impulsionate pentru atragerea de fonduri europene şi sprijinite cu alocări mai mari. „Trebuie să reducem fondurile europene pentru ceea ce n-a mers, cum ar fi POSDRU – să facem simpozioane la Buşteni – şi trebuie alocaţi banii la Măsura 322, unde nu au ajuns fondurile“, a explicat răspicat Flutur, arătând că politicienii nu trebuie să se ţină de simpozioane pe teme de agricultură. Măsura 322 se referă la „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“, iar fondurile sunt alocate prin FEADR.
Cresc subvenţiile ca şi cuantum
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a arătat că, de la anul, creşte cuantumul subvenţiilor din agricultură pentru fermierii români, dar şi o diminuare a subvenţiilor în alte state, astfel încât, până în 2012, lucrurile să tindă către o oarecare echilibrare. La ora actuală, subvenţiile pentru fermierii din Franţa, Spania sau alte state sunt mult mai mari decât cele alocate românilor (ca şi cuantum pe hectar). El a arătat că se alocă fonduri importante agriculturii din UE. „Din 960 de miliarde de euro, cât este bugetul UE, 360 de miliarde de euro merg către agricultură“, a precizat europarlamentarul doljean.
Fermierii din sală au adresat întrebări europarlamentarilor, cele mai multe fiind legate de plăţile directe ce vor urma, inclusiv de subvenţiile pentru pajişti, animale şi altele.
