Autorităţile locale din Oltenia au început sarabanda proceselor împotriva Ministerului Dezvoltării, care le-a tăiat din banii destinaţi proiectelor finanţate din fonduri europene. Pe lângă Primăria Craiova, care a fost penalizată cu un milion de euro la proiectul pasajului suprateran, alte primării sunt obligate să bage adânc mâna în bugetele locale pentru plata constructorilor.
GdS a relatat cazul Primăriei Craiova penalizată cu un milion de euro de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene. Spuneam atunci că Ministerul a aplicat această corecţie financiară, motivând că primăria a încălcat regulile de transparenţă privind achiziţiile publice, stabilind un termen prea scurt între anunţul de intenţie şi cel de participare la licitaţia pentru atribuirea contractului de execuţie a pasajului suprateran. Ministerul a considerat că prin acest lucru a fost încălcat dreptul firmelor din Europa de a-şi putea pregăti din timp dosarul pentru licitaţie. Consecinţa va fi una dintre cele mai neplăcute pentru primărie şi pentru toţi craiovenii, deoarece milionul de euro care trebuia decontat de Comisia Europeană va fi acum plătit din bugetul local, adică de noi toţi.
La această corecţie financiară este posibil să se adauge alta, de circa 400.000 de euro, dar pentru lucrările la pasajul subteran, unde s-ar fi comis aceleaşi greşeli la procedurile de achiziţie.
Oraşul lui Nea’ Mărin, ars la buzunar de Ministerul Dezvoltării
Primăria Craiova nu este singura autoritate penalizată de Ministerul Dezvoltării. Cel mai recent caz este al municipiului Băileşti, căruia i s-a aplicat o corecţie financiară de aproximativ 500.000 de euro la un proiect de modernizare a străzilor şi trotuarelor. Suma este consistentă pentru un oraş de talia Băileştiului şi ea reprezintă circa 15% din bugetul anual al oraşului.
Potrivit primarului Costel Pistriţu, ministerul a aplicat corecţia fără să ţină seama de legislaţia în vigoare în momentul derulării achiziţiei. În februarie 2011, Primăria Băileşti a publicat anunţul de participare la licitaţia pentru Modernizarea străzilor, trotuarelor şi înfiinţarea de parcări auto, proiect finanţat din bani europeni. Contractul a fost atribuit în luna august a aceluiaşi an pentru suma de 24 de milioane de lei (circa 5,5 milioane de euro) plus TVA. Din această sumă, mai puţin contribuţia de 2% a primăriei, ministerul a decis să taie 25%, ceea ce înseamnă peste 2 milioane de lei. Motivul invocat de minister este faptul că primăria a inclus în criteriile de calificare anumite prevederi pe care cei de la Bucureşti le-au considerat restrictive spre nemulţumirea primarului.
„Motivele de fapt invocate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin D.G.C.S.N. Fonduri Europene, sunt acelea că, în documentaţia de atribuire UAT Băileşti a solicitat îndeplinirea următoarelor cerinţe minime de calificare:
1. Scrisori de bonitate din partea băncilor prin care se demonstrează că operatorul economic are acces la un cashflow de execuţie a lucrărilor pentru o perioadă de minimum patru luni (minimum 3.750.000 lei);
2. Bilanţul contabil încheiat să fie pozitiv;
3. Solicitarea contractului de muncă în copie legalizată pentru responsabilul tehnic cu execuţia.
Cerinţele minime restrictive de care face vorbire echipa de control se regăsesc în dispoziţiile Ordinului ANRMAP nr. 509/2011. Cele trei puncte enumerate ca suspiciune de neregulă nu pot fi reţinute ca şi nereguli, în sensul că nu se poate supune prevederilor Ordinului ANRMAP nr. 509/2011, deoarece procedura de achiziţie publică, derulată de Primăria Băileşti, s-a desfăşurat în februarie 2011, respectând prevederile legale în vigoare la acea dată, şi anume, dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 34/2006. Faţă de toate justificările legale aduse la punctele menţionate ca nereguli de către Comisia de Verificare, noi am considerat că autoritatea contractantă a respectat legea şi nu există nici o dovadă în sensul de a fi fost restricţionată participarea operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de lucrări. Mai mult, reprezentanţii instituţiilor prezente, ce au monitorizat procedura de achiziţie publică a lucrărilor, au semnat procesul-verbal de încheiere a monitorizării procedurii de licitaţie, menţionând faptul că achiziţia s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, adică nu s-a încălcat nici un articol din lege“, se arată într-un memoriu al lui Costel Pistriţu. Răspunsul la contestaţie a venit, s-a admis că neretroactivitatea legii nu poate fi menţinută pentru punctul 1, dar s-a menţinut la celelalte două.
Primarul din Băileşti: E ca la nebuni
Decizia ministerului a pus la grea încercare nu numai bugetul municipiului, ci şi derularea în continuare a proiectului, dar şi a unui alt contract de introducere a reţelei de apă şi canalizare în Băileşti. Pentru că plăţile le face mai întâi primăria şi apoi i se decontează facturile de către minister, primarul din Băileşti a fost nevoit să contracteze un credit bancar pentru a avea bani necesari plăţii firmei de construcţii. „Am contractat prin licitaţie publică un împrumut bancar de circa un milion de dolari pentru a avea bani lichizi în vederea derulării contractului de modernizare a străzilor şi pentru cel de introducere a reţelei de canalizare în oraş. Numai că, nici aceşti bani nu putem încă să-i accesăm, deoarece Fondul de Garantare a Creditelor nu a putut să emită scrisoare de garanţie în numele nostru. După ce că vrea să ne ia din bani, statul nici nu plăteşte la timp ceea ce ni se cuvine. El este obligat să ne deconteze banii în termen de 90 de zile, dar în realitate plăteşte după 120 de zile. Dacă aveam deja credit la bancă, cine îmi plătea mie dobânda? E ca la nebuni“, a spus Pistriţu. Primarul a spus că singura soluţie pentru a nu pierde banii este să dea ministerul în judecată, aşa cum au procedat şi alte autorităţi publice. Este cazul municipiului Drăgăşani din judeţul Vâlcea, care a dat ministerul în judecată pentru că i-a aplicat o corecţie de 10% în cazul unui proiect de construire a unui drum. Primarul Cristian Nedelcu nu a dorit să vorbească despre acest subiect şi, pe de o parte, este de înţeles. Termenul pe care l-a primit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acolo unde a ajuns procesul, este pe …1 septembrie 2014.
Avalanşă de procese
Lista autorităţilor care au dat în judecată ministerul Dezvoltării este completată de primăriile din Craiova şi Slatina. De exemplu, Craiova a dat în judecată Ministerul Dezvoltării la Tribunalul Dolj, iar procesul, care are ca obiect anulare act administrativ, începe pe 5 mai. Campioana proceselor este însă municipalitatea din Slatina. Primăria are mai multe procese cu ministerul, unele dintre ele, iniţiate în acest an. Într-o situaţie foarte delicată se găseşte Consiliul Judeţean Olt, care a fost penalizat cu 100% din suma totală de 3,5 milioane de euro a unui proiect de modernizare a unui drum judeţean.
Problemele legate de aceste corecţii financiare au apărut din cauza unui vid legislativ, după cum declara într-un interviu acordat GdS directoarea Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Marilena Bogheanu. „Noi nu am fost în stare să armonizăm legislaţia europeană cu cea naţională, cu toate semnalele primite de la Comisia Europeană şi din teritoriu, de la noi, de la ADR-uri. Noi ştiam că va veni acest moment. Le-am spus: armonizaţi cât mai repede legislaţia naţională. Problema este că nu s-au prelucrat aceste situaţii în care Uniunea Europeană consideră că pot fi generate conflicte de interese şi criterii restrictive“, spunea Marilena Bogheanu. Confruntat cu avalanşa de procese pe care începe să le şi piardă, ministerul discută de ceva vreme să creeze un fond la dispoziţia autorităţilor publice din care să plătească aceste corecţii financiare. În acest fel, ministerul îşi asumă vina de a nu fi armonizat legislaţia la timpul potrivit şi deblochează şi activitatea primăriilor care trebuie să plătească singure sume considerabile.
Penalizări de 300 de milioane de euro în România
România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene şi cel mai mare nivel al corecţiilor financiare, achiziţiile publice fiind, din punct de vedere al greşelilor efectuate în utilizarea banilor, domeniul cel mai sensibil, potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP), citat de Mediafax. Potrivit directorului de programe al IPP, Elena Iorga, suma totală aproximativă a corecţiilor financiare aplicate până în decembrie 2012 este de 300 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 20 la sută din totalul fondurilor structurale absorbite în acelaşi interval.
Valoarea medie a unei corecţii financiare aplicate într-un proiect cu finanţare din fonduri structurale a fost de aproximativ 13 la sută din bugetul unui contract de achiziţie publică, media unei corecţii fiind de circa 400.000 de euro.
