În condiţiile în care persoanele fizice nu se mai împrumută în bănci, instituţiile de credit se concentrează pe firmele din sectorul IMM-urilor. Aflaţi din GdS ce tipuri de activităţi economice finanţează băncile şi ce trebuie să facă firmele pentru a avea acces la produsele bancare. În plus, banca nu poate creşte dobânda fără ca firma să îşi dea acceptul.
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) reprezintă „motorul“ economiei româneşti, în contextul în care acestea angajează 65% din forţa de muncă locală, iar valoarea adăugată adusă în economie este de 50%, consideră specialiştii de la BCR, care au susţinut ieri la Craiova o conferinţă de presă. Într-o perioadă în care retailul nu mai prezintă importanţă pentru bănci, din cauza lipsei de interes a populaţiei pentru noi credite, instituţiile de credit îşi canalizează atenţia către sectorul firmelor, al IMM-urilor, dar numai către cele cu afaceri viabile. Ca de obicei, micile companii care intră în dificultate şi au nevoie ca de aer de finanţări noi sau de continuarea finanţărilor existente (linii de credit, credite de investiţii) sunt şi mai sufocate de către bănci, care îşi direcţionează resursele către IMM-uri ale căror afaceri aduc plusvaloare, adică înspre acelea viabile. Printre sectoarele cu potenţial economic şi care prezintă interes din partea băncilor în judeţul Dolj se află agricultura, energiile regenerabile, IT, producţia de subansamble auto, afirmă oficialii BCR. Practic, banca vrea să spună că îşi fidelizează clienţii din sectorul IMM-urilor, oferindu-le diverse servicii de consultanţă, acei „manageri dedicaţi“ pe câte o problemă anume, cum le place bancherilor să spună. Cât despre ceea ce au învăţat managerii IMM-urilor din criză, bancherii spun că şefii firmelor româneşti de talie mică (IMM) au învăţat să fie mai prudenţi şi să fie atenţi la lichidităţi mai mult decât la profituri uriaşe în timp scurt.
Firmele sunt mai prudente decât înainte de criză
Din analiza pieţei locale a IMM-urilor, reprezentanţii BCR au constatat că în ultima perioadă companiile de acest gen sunt din ce în ce mai interesate de depozite bancare decât de produse de creditare, „ceea ce înseamnă că tot mai multe firme sunt atente la gestionarea lichidităţilor“, a precizat Radu Cîrstea, director regional corporate BCR, în regiunea sud-vest. El a mai arătat că tentaţia profiturilor mari pentru firme a dispărut, iar acum primează protecţia şi instrumentele bancare care asigură afacerii o protecţie (protecţie împotriva riscului valutar). În Dolj, şi în celelalte judeţe din Oltenia, radierile de firme s-au redus la jumătate pe primele cinci luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, a crescut numărul firmelor nou-apărute, iar numărul insolvenţelor este mult mai mic chiar şi decât media pe ţară. În plus, în ultimii doi ani, firmele au ales să lucreze cu una sau două bănci, pe de o parte pentru că firmele sunt mai atente cu băncile care le sunt partenere, spun bancherii, iar, pe de altă parte, pentru a-şi restructura costurile, spune mediul de afaceri. Mai multe conturi la mai multe bănci înseamnă costuri lunare în plus cu administrarea acelor conturi, plus o hârţogărie în contabilitatea firmei.
Nu mai contează garanţiile materiale
În sistemul bancar lucrurile au luat o întorsătură interesantă. Marile bănci, ca BCR, nu mai iau în calcul garanţiile materiale ale firmei care cere un împrumut, ci se urmăreşte viabilitatea afacerii, capacitatea firmei de a produce plusvaloare prin afacerea pe care o derulează. „Nu ne mai uităm la garanţiile materiale, ci la cash-flow-ul companiei, adică dacă are capacitatea să producă lichidităţi“, a menţionat directorul Cîrstea. În contextul actual, chiar dacă o firmă nu are garanţiile materiale necesare pentru a le gaja către bancă, există Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru IMM-uri, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural, care pot garanta împrumutul pentru o firmă, într-un anumit cuantum.
Dobânda nu poate fi majorată în timpul creditului
Dacă persoanele fizice sunt protejate în faţa băncilor de prevederile OUG nr. 50/2010, firmele nu au această protecţie legislativă, dar există Regulamentele BNR care impun reguli stricte mediului bancar. „Banca nu poate să îi mărească dobânda unei firme pe parcursul derulării creditului, decât dacă clientul acceptă acest lucru. Dacă se mai modifică un comision, ca urmare a faptului că BNR majorează anumite comisioane, atunci trimitem scrisori de informare clienţilor noştri“, a explicat Radu Cîrstea, care a adăugat că se negociază cu fiecare client din sectorul persoanelor juridice. Directorul executiv corporate BCR, pe regiunea sud-vest, Cătălin Ţugui, a precizat că este foarte important pentru o companie care are credite în derulare să meargă
Banca ajută afacerile cu viitor
Reprezentanţii BCR au arătat de ce banca direcţionează fluxurile de capitaluri către IMM-urile viabile şi le lasă să „moară“ pe cele care au intrat în dificultate. „De ce nu sunt prelungite acum anumite linii de credit, de ce executăm anumite garanţii? Păi să vă dau un exemplu generic: dacă o firmă de mobilă nu mai produce şi nu mai angajează personal, atunci blochează o linie de credit, dar acea linie poate este ca seva pentru o firmă de soft, care are nevoie să se dezvolte“, a spus Ionuţ Stanimir, şef Departament Comunicare Externă în cadrul BCR, subliniind că banca ajută afacerile care au viitor.
Portal de afaceri pentru clienţii BCR
Firmele dornice să descopere noi parteneri de afaceri pot posta ofertele lor pe bcrclubantreprenori.ro, unde sunt acceptaţi doar clienţii BCR, care au cont curent deschis la bancă şi un pachet de servicii minimale. Deşi banca nu garantează bonitatea celor care se înscriu pe portal, firmele care doresc să-şi prezinte afacerile pe portalul BCR pot beneficia de servicii de consultanţă din partea băncii.
