Cash-ul reglează fluxurile comerciale cu partenerii de afaceri, iar incidentele la plată cu bilete la ordin şi cecuri au scăzut simţitor faţă de anii anteriori. Aflaţi din GdS cum s-au „domesticit“ relaţiile între firme, prin instituirea plăţii pe loc a mărfii sau la cel mult şapte zile. Facturile cu sume mari se achită prin factoring bancar.
Rotiţele economiei au început să se învârtă în sfera comerţului, şi nu numai, iar plăţile între firmele doljene au început să se deblocheze simţitor. Aceasta deoarece „reglările de conturi“ între firme se fac acum cu bani gheaţă, în tot mai multe relaţii de afaceri între comercianţi. Incertitudinea de pe perioada crizei, teama că se blochează activitatea dacă se acordă termene de plată prea mari, de 60-90 sau chiar 120 de zile, cum se întâmplase în 2009 şi 2010, au fost elemente suficient de determinante pentru furnizorii de mărfuri şi servicii să le solicite partenerilor de afaceri plata „cu banul jos“ sau la cel mult şapte zile de la livrare. „Pentru evitarea întârzierii la plată a contravalorii lucrărilor prestate, a serviciilor sau mărfurilor livrate, relația de decontare între unele IMM-uri a devenit una de zi pe zi sau la maximum șapte zile, aceasta pentru a preîntâmpina neîncrederea în efectuarea plăților. Termene mai lungi se dau, în general, dacă este asigurată plata prin instrumente de decontare bancară. De aceea, cu siguranță, economia a început să se miște mai mult“, a explicat Gheorghe Lăpădat, director al Fondului Local de Garantare Craiova, filială a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Facturile foarte mari între firme puternice se decontează prin factoring bancar, adică societatea „X“ (în special din domeniul construcţiilor) merge la banca la care are conturi deschise cu factura primită de la partenerul de afaceri „Y“. Banca îi plăteşte factura companiei, printr-o operaţiune de factoring, urmând ca ulterior instituţia financiară să îşi recupereze banii de la firma „Y“. Dar factoringul bancar se aplică doar în cazul în care firmele au o anumită bonitate, seriozitate şi, de multe ori, companiile respective trebuie să fie clienţi vechi ai băncii.
Tot mai mult cash
Băncile doljene de top confirmă că incidentele de plăţi în judeţ sunt din ce în ce mai puţine şi datorită faptului că se lucrează tot mai mult cu bani lichizi. „Incidentele bancare sunt din ce în ce mai mici, iar clienţii noştri au posibilitatea să verifice clienţii pe diverse site-uri. Dar tot mai mulţi comercianţi lucrează cu cash. Plătesc marfa sau serviciul fie imediat, fie la câteva zile. Se lucrează foarte mult cu termene scurte de plată între partenerii de afaceri. Câştigurile pot fi mai mici pentru unii, dar şi riscurile sunt mai mici“, a spus directoarea unei agenţii bancare din Craiova. Bancherii mai spun că firmele au forţat termene de plată foarte scurte sau chiar vânzarea de mărfuri „cu banul jos“, pentru a evita blocajele financiare pe care le-au întâmpinat în perioada crizei.
Incidentele de plată s-au diminuat în toată ţara
Banca Naţională a României (BNR) confirmă şi la nivel naţional ceea ce se întâmplă în Dolj: incidentele de plată cu instrumente de debit între partenerii comerciali s-au diminuat simţitor, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acest sens, BNR arată că refuzurile la plată cu cecuri şi bilete la ordin s-au diminuat considerabil (refuzuri la plată se numesc atunci când băncile nu găsesc lichidităţi în conturile firmelor pentru a onora cecurile, biletele la ordin sau cambiile care sunt la scadenţă). Ultimele date publicate de BNR arată că în luna aprilie 2012 au existat 221 de persoane juridice aflate în interdicţie bancară (care nu mai aveau voie să emită file cec sau alte instrumente electronice de plată), iar în aceeaşi perioadă a anului trecut erau 447 de firme în această situaţie. Numărul de conturi bancare care au generat incidente de plată a scăzut de la 7.076 în mai anul trecut, la 4.765 de conturi la începutul lunii mai 2012. Şi ca sume totale refuzate la plată, scăderile sunt evidente. În mai 2011, fuseseră refuzate instrumente de debit de 450 de milioane de lei, iar în aceeaşi perioadă a anului 2012 fuseseră refuzate 270 de milioane de lei, la jumătate faţă de anul trecut. Cele mai multe dintre sumele refuzate sunt cu bilete la ordin, în timp ce problemele cu file cec fără acoperire în bancă sunt din ce în ce mai puţine, din cauza regimului drastic de „pedepse“ introduse de bănci pentru astfel de nereguli.
Evitaţi clienţii rău-platnici!
Companiile se pot interesa de bonitatea unui client. Dacă firma cu care doriţi să faceţi afaceri este sau a fost în interdicţie bancară (în Centrala Incidentelor de Plăţi – CIP), atunci puteţi să luaţi decizia de a livra sau nu marfă către firma respectivă, dar decideţi în cunoştinţă de cauză. Şi după ce aţi livrat marfa sau aţi prestat serviciul şi aşteptaţi să introduceţi fila cec la termen sau biletul la ordin, iar firma nu are bani în cont, este o problemă. Comercianţii susţin că preferă să rezolve pe cale amiabilă incidentele de plăţi pe care le au cu clienţii. „Dacă ajungi în instanţă pentru un bilet la ordin sau filă cec poate dura şi până la doi ani procesul şi nu îşi permite nimeni să stea cu banii blocaţi la un client atâta timp“, a spus un om de afaceri craiovean.
