Acasă Bani & Afaceri CEZ, trimisă la podea de ANRE

CEZ, trimisă la podea de ANRE

-

Veste bună pentru consumatorii deconectaţi de la reţeaua electrică pentru restanţe la taxa radio-tv: Agenţia de Reglementare în Domeniul Energiei anunţă că deconectările nu au nici o bază contractuală

Aşa cum anunţam, GdS a demarat procedurile de sesizare a autorităţilor statului în scandalul taxei radio-tv. După cum aţi aflat deja, de la 1 ianuarie 2012 compania CEZ a cumulat facturile de energie electrică cu taxa radio-tv.
Din cauza restanţelor înregistrate la taxa radio-tv, zeci de consumatori au fost deja deconectaţi de la reţeaua electrică, fiind apoi obligaţi să plătească sute de lei ca taxă de deconectare/reconectare. Valoarea taxelor de deconectare/reconectare este cuprinsă între 265 şi 545 de lei. Cititorii au sesizat că CEZ a deturnat banii plătiţi pentru energia electrică în contul taxei radio-tv. Furnizorii de energie electrică (CEZ, Electrica Furnizare, EON, Enel) colectează această taxă în baza HG nr. 977 şi nr. 978/2003 şi potrivit unor contracte de mandat încheiate cu Societatea Română de Televiziune (SRTV) şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR). Şantajul cu tăierea curentului electric aduce colectorilor comisioane secrete din valoarea taxelor încasate cu încălcarea Codului Fiscal.

Cu ce se ocupă ANPC?

Aşa cum era normal, prima dată ne-am adresat Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Răspunsul autorităţii care trebuie să-i apere pe consumatori ne-a lăsat fără cuvinte: „Vă informăm că aspectele sesizate de dumneavoastră au fost redirecţionate pentru analiză şi competentă soluţionare la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în conformitate cu art. 6 indice 1 din OG nr. 27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată, cu modificări şi completări, de Legea nr. 233/2002, instituţie de la care veţi primi răspuns“! Potrivit textului de lege menţionat, „petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de cinci zile de la înregistrare (…) autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat despre aceasta“. Aşadar, ANPC – Direcţia de Control şi Supraveghere Piaţă se spală pe mâini de problemă şi ne pasează către ANRE. După ultimele verificări, petiţia noastră se pierduse pe drumul dintre ANPC şi ANRE.
Separat de petiţia rătăcită pe drum, GdS a cerut ANRE un punct de vedere în legătură cu această situaţie. ANRE precizează foarte clar care sunt sancţiunile aplicabile pentru întârzieri la plata facturilor de energie electrică. Potrivit art. 152 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004 şi publicat în MO, Partea I, nr. 673/27 iulie 2004, aceste sancţiuni constau în: aplicarea de penalităţi; limitarea furnizării energiei electrice, dacă această măsură este prevăzută în contract; transmiterea unui preaviz de sistare a livrării energiei electrice; eşalonarea sumelor datorate de consumatori; sistarea furnizării energiei electrice; rezilierea contractului de furnizare. „În concluzie, având în vedere că taxele pentru serviciul public de radiodifuziune şi/sau televiziune nu fac obiectul contractului de furnizare a energiei electrice, considerăm că deconectarea locurilor de consum care înregistrează restanţe doar la plata taxelor radio-tv nu se justifică“, spune ANRE. Aşadar, contractul de furnizare a energiei electrice nu are nici o legătură cu taxa radio-tv, prin urmare, deconectarea nu este legală.
Pe de altă parte, furnizorii de energie electrică primesc un comision secret la fiecare taxă radio-tv încasată, în baza contractelor de mandat încheiate cu SRTV şi SRR. Potrivit SRTV, „contractele de mandat nu sunt publice, taxa tv fiind încasată prin intermediul unor societăţi care sunt concurente pe piaţa de energie“. Nu suntem edificaţi dacă aceste comisioane sunt considerate secrete de afaceri. Consiliul Concurenţei (CC) consideră secrete de afaceri informaţii legate de know-how, metode de evaluare a costurilor, procese şi secrete de producţie, surse de aprovizionare, cantităţi produse şi vândute, cote de piaţă, liste de clienţi şi distribuitori, planuri de marketing, structura costurilor şi a preţurilor, strategia de vânzări etc. Potrivit CC, alte informaţii decât secretele comerciale pot fi considerate confidenţiale „în măsura în care dezvăluirea acestora poate dăuna semnificativ intereselor unei persoane sau întreprinderi“.
Bogdan Groşereanu

ȘTIRI VIDEO GdS