Excesul de lichiditate din sistem este concentrat la patru-cinci bănci. Valuta împrumutată de Finanţe din străinătate curge în piaţă sub formă de lei. BNR vrea să-şi consolideze rezerva internaţională pentru liniştea investitorilor externi.
În sistemul bancar românesc există un exces de lichiditate, iar condiţiile de menţinere a acestuia sunt persistente, a declarat marţi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu (foto). Principala sursă de creaţie monetară o reprezintă Ministerul de Finanţe, care se împrumută din exterior şi schimbă valuta pentru emisiunile de lei. Cu toate acestea, excesul de lichiditate este segmentat, aflându-se structural doar la patru bănci comerciale.
Existenţa acestui surplus de lichiditate în sistem a fost şi este încurajată temporar de către BNR pentru a corecta o anomalie conjuncturală a unei opriri a creditării. „A lăsa exces de lichiditate în piaţă nu este o politică obişnuită pentru o bancă centrală. Ne adresăm însă unei pieţe extrem de distorsionate de neîncredere“, a spus Isărescu, adăugând că, în timp, piaţa va tinde către echilibru.
Banca naţională a lăsat lichiditatea în piaţă într-un răstimp în care bancherii îşi motivau politica restrictivă de creditare prin accesul restrâns la lichidităţi oferit de BNR. Era o contradicţie pentru că accesul la facilitatea Lombard se putea face automat. Ulterior, s-a văzut că nu lichiditatea a fost obstacolul în reluarea creditării. Mai degrabă era vorba de încredere, de dificultăţile clienţilor şi de problemele interne ale băncilor“, a afirmat guvernatorul. El a atras atenţia că excesul de lichiditate este concentrat la patru-cinci bănci, care sunt reticente în a da fonduri altor instituţii de credit, în timp ce alte bănci se confruntă cu un deficit de lichiditate. „Situaţia de pe piaţa monetară se va îmbunătăţi, în sensul că lichiditatea pe care băncile o au în prezent într-un relativ exces va fi utilizată. (…) Credem că acest lucru se va rezolva în timp“, a zis Isărescu.
Normalizarea din piaţa creditului permite nu numai reglarea lichidităţii, dar şi consolidarea dobânzilor din piaţă în jurul dobânzii de politică monetară sau chiar mai jos, apreciază guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. „Vom îmbunătăţi accesul băncilor la lichiditate, inclusiv prin operaţiuni de refinanţare ale BNR. Suntem deocamdată în poziţia de debitor, aşa cu sume mici, dar pe măsură ce băncile vor relua creditarea, această poziţie se va disipa“, a mai spus acesta. Băncile au plasat anul trecut la BNR în cadrul facilităţii de depozite pe o zi 387,29 miliarde de lei, de aproape şapte ori mai mult decât în 2009, ceea ce indică un excedent de lichiditate mediu zilnic de 1,06 miliarde de lei.
În noua înţelegere cu FMI este prevăzută „îmbunătăţirea accesului băncilor la lichiditatea furnizată prin operaţiunile de refinanţare ale BNR, prin lărgirea gamei activelor acceptabile drept colateral“. Isărescu a spus că, personal, nu este în favoarea extinderii termenelor pe care banca naţională împrumută băncile comerciale, deşi instituţia pe care o conduce a fost nevoită să facă acest lucru la sfârşitul anului 2008 şi începutul lui 2009, pe fondul crizei financiare.
„Acum suntem în poziţia unei bănci centrale care acţionează prudent, furnizând lichiditate pe termen scurt, de până la o săptămână“, a adăugat guvernatorul. Extinderea maturităţilor la lichidităţile oferite de BNR ar echivala cu o preluare de către banca naţională a riscurilor băncilor comerciale. În acest caz, instituţiile de credit s-ar afla în capcana unui „confort periculos“ de a avea lichiditate atrasă pe termen lung. Până la urmă, a amintit Isărescu, o bancă trebuie să îşi atragă singură sursele de finanţare, întreaga activitate bancară constând în menţinerea unui echilibru dinamic între pasive pe diverse termene şi o structură a plasamentelor pe scadenţe diferite. Rolul băncii centrale într-o piaţă funcţională ar trebui să devină marginal, oferind accesul la lichiditate doar pentru reglarea exceselor apărute în sistem conjunctural.
În ianuarie, BNR nu a intervenit în piaţa valutară
Mugur Isărescu nu a exclus realizarea unui control al lichidităţii prin intermediul pieţei valutare, dar a precizat că BNR nu doreşte să afecteze palierele de cotare. „Nu urmărim un nivel de curs. Încercăm să fim neutri“, a zis Isărescu adăugând că intervenţiile se fac discret, iar în ianuarie banca naţională nu a intervenit deloc în piaţa valutară.
Adâncimea redusă a acesteia impune însă prelungirea acordului de la Viena cu băncile comerciale, întrucât stabilitatea pieţei poate fi afectată nu neapărat de retrageri de capital, ci chiar de oprirea unui flux extern. La dimensiunile pieţei de capital din România, două-trei întreruperi de acest fel pot să creeze o situaţie de cvasicriză. Pentru că am trăit acest lucru în 2008: cine se uită la cifre realizează că sumele care s-au rulat atunci nu au fost exagerate din punct de vedere european. Pe pieţe mici, cu sume relativ neexagerate se pot crea valuri mari“, a continuat guvernatorul băncii centrale. Potrivit noului acord cu FMI, acordul de la Viena ar urma să fie prelungit în condiţiile revizuirii parametrilor.
„Avem în vedere să conti-
nuăm acordul de la Viena, probabil cu revizuirea parametrilor, asta însemnând o reducere progresivă a expunerilor. Este normal să fie aşa. Momentul acut al crizei a fost depăşit, băncile şi-au făcut datoria şi în mod normal au şi ele nevoie de o mai mare flexibilitate de a-şi gestiona eficient fondurile“, a spus Isărescu.
Vom mai depinde
de banii străinilor zeci de ani
România, având în vedere că nu mai are datorie publică mică şi a căpătat şi experienţa unei crize financiare importante, trebuie să îşi contureze o strategie pe termen mediu şi lung de atragere a finanţărilor, consideră conducerea BNR. Acest lucru presupune însă ca Ministerul de Finanţe să cunoască bine pieţele internaţionale şi să ştie cerinţele creditorilor. Dependenţa de capitalul străin se va menţine pentru următoarele două-trei decenii în condiţiile unei economisiri slabe, sub nivelul necesar al investiţiilor. „Este strategia specifică ţărilor care au de recuperat un decalaj“, a specificat Isărescu.
Pentru ca investitorii să îşi menţină încrederea în solvabilitatea României, BNR va consolida rezervele internaţionale ale ţării. Acest lucru este stipulat şi în scrisoarea de intenţie cu FMI pentru semnarea noului acord, de tip preventiv. România va putea trage însă o sumă în limitele a 3,6 miliarde de euro (de trei ori cota României). Prin intermediul rezervei valutare se va încerca mărirea gradului de acoperire a datoriei pe termen scurt, sporind încrederea investitorilor în economia naţională.
