Anumiţi „aurolaci“ din Craiova şi persoane cu handicap fac afaceri de milioane de lei, în special din tranzacţii intracomunitare. „Băieţii deştepţi“ din domeniul cerealelor se foloseau de boschetari punându-i administratori de firme doar în acte, după care dispăreau şi îi lăsau pe oamenii străzii cu firme care au acumulat deja o grămadă de datorii. Fiscul a înaintat dosare penale pe numele administratorilor, adică al boschetarilor.
Evazioniştii adevăraţi au găsit cum să-şi scape pielea în afacerile intracomunitare. Ei înfiinţează firme pe numele unor boschetari sau persoane cu handicap, pe care le pun şi în funcţia de administrator. Pe o firmă astfel înfiinţată efectuează mai multe achiziţii intracomunitare într-o perioadă scurtă de timp, după care dispar, lăsând în urmă un munte de datorii către stat. Aceasta este povestea pe care o spune Fiscul doljean, cel mai probabil să le arate evazioniştilor că sunt cunoscute toate metodele lor.
Directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Ioan Filipescu, specializat în control fiscal, a explicat pentru GdS cum au procedat evazioniştii reali şi cum s-au folosit ei de persoane fără adăpost: „Luau boschetari din Craiova, închiriau pe numele lor un apartament pentru sediu social şi îl duceau pe om la Registrul Comerţului, unde îi făceau firmă pe numele lui, apoi efectuau diverse operaţiuni economice, de regulă, de achiziţii intracomunitare, iar cei din spatele afacerii dispăreau, lăsând datoriile pe umerii boschetarului, care era şi administrator. De regulă, evaziunile erau la cereale“. Cu alte cuvinte, „băieţii deştepţi“ făceau afaceri intracomunitare cu cereale băgând în faţă un boschetar, după care dispăreau fără să plătească un ban la stat. Reprezentantul Fiscului afirmă că, în cazurile în care erau implicaţi boschetari, „băieţii deştepţi“ făceau chiar şi plimbări de bunuri între firme, trecându-le temporar şi pe la societatea unde era administrator omul străzii. Filipescu a mai spus că şi anul trecut s-a descoperit un caz în care administrator era numită o persoană cu handicap, iar firma pe care figura a efectuat achiziţii intracomunitare, în special cereale, dar nu au declarat operaţiunile în sistemul electronic VIES. Acest sistem este unic în UE, în el declarându-se toate tranzacţiile intracomunitare. Firmele de pe teritoriul UE declară în VIES că au vândut marfă de o anumită sumă firmelor din România. Respectivele firme româneşti au obligaţia legală să declare în VIES, la rândul lor, că au cumpărat marfa „X“ de la firma „Y“ din străinătate. În felul acesta apar informaţiile despre TVA. Dacă nu concordă declaraţiile şi apar diferenţe între ce spun firmele străine şi cele româneşti, atunci înseamnă evaziune şi Fiscul acţionează ca atare.
Au fost descoperiţi din întâmplare
Şeful controlului fiscal din DGFP Dolj a dat de înţeles că „boschetarii evazionişti“ au fost descoperiţi din întâmplare, timp în care adevăraţii evazionişti care sunt în spatele afacerilor au dispărut de mult, fără să fie găsiţi la timp de organele de cercetare. În cazul în care nu există informaţii precise despre o firmă sau alta care face şmecherii cu marfă din exterior, finanţiştii verifică prin sondaj firmele, în ordinea descrescătoare a diferenţelor de sume care figurează în VIES. Filipescu recunoaşte că, în astfel de cazuri, Fiscul află mult prea târziu faţă de momentul în care se întâmplă evaziunea: „Noi ajungem cu întârziere de şase-opt luni, uneori chiar mai mult, timp în care ei pot să dispară. În cazul persoanei cu handicap puse administrator, firma respectivă nu a declarat operaţiunile intracomunitare. Noi am înaintat la Parchet dosar penal, dar pe numele administratorului de atunci“.
Registrul… interpretabil
Toate firmele care fac operaţiuni intracomunitare trebuie să se înscrie, până la 1 august 2010, în Registrul operatorilor intracomunitari, prin care se fac schimburi în privinţa taxei pe valoarea adăugată. Registrul a fost introdus pentru a se reduce evaziunea fiscală, conform OUG nr. 54/2010 care a modificat Codul Fiscal. Finanţiştii cred că astfel se vor mai „regla“ lucrurile în ceea ce priveşte tranzacţiile intracomunitare. Din păcate, actul normativ care introduce obligativitatea înscrierii în Registru stipulează că operatorii economici care nu sunt incluşi vor fi amendaţi cu sume între 1.000 şi 5.000 de lei. Ce înseamnă 5.000 de lei amendă dacă numai încărcătura unui tir adusă din UE valorează 20.000 de euro? Mai mult de atât, firmele care iau „la negru“ marfa din zona UE şi o aduc în ţară tot „la negru“ nici măcar nu sunt depistate. În cazul lor, Registrul operatorilor intracomunitari este doar o utopie. Chiar şi cei care cumpără legal marfa din UE, dar nu sunt în registrul cu pricina pot să desfăşoare afaceri în continuare, dar nu au cod valabil de TVA, deci nu se poate deduce TVA la astfel de operaţiuni intracomunitare.
