Dacă în trecut, principalele surse de venit erau obţinute din agricultură, minerit, construcţii, astăzi, piaţa muncii s-a „modernizat“, oferta şi implicit cererile de locuri de muncă fiind aliniate la cele din Occident. Astăzi apar oferte în toate domeniile de activitate, mai puţin cunoscute în România, înainte de 1989.
Unul dintre factorii cei mai importanţi ai fericirii îl reprezinta jobul, locul în care îţi petreci cea mai mare parte a zilei. Dacă înainte de revoluţie nu exista o discrepanţă mare între un salariu de avocat şi unul de profesor sau medic, astăzi, între veniturile acestora este practic o prăpastie. Astfel, banii sunt, evident, un factor extrem de important pentru satisfacţia profesională şi individuală, altfel spus, pentru fericirea fiecăruia.
La medicină mai dau doar cei care au vocaţie
O comparaţie între numărul candidaţilor înscrişi la anumite facultăţi pe timpul comunismului şi cei de anul acesta arată limpede că tineretul s-a orientat rapid spre profesii bănoase. Din păcate, în România mai sunt meserii care nu sunt apreciate aşa cum ar trebui. Lipsa fondurilor şi dezinteresul celor care ar trebui să menţină un echilibru fac aceste meserii uitate. Din acest motiv, învăţământul, medicina şi multe altele duc lipsă de personal capabil. Dacă, înainte de 1989, la medicină, spre exemplu, erau 20 de candidaţi pe un loc, astăzi, concurenţa nu mai este atât de mare, deşi este o meserie frumoasă, care necesită atenţie şi comunicare foarte bună, dar în primul rând „vocaţie“. În prezent, acestea au început să-şi piardă o mare parte din fani deoarece sunt foarte solicitante, iar beneficiile nu se ridică la înălţimea aşteptărilor. În aceeaşi situaţie se află şi matematica, fizica, chimia – cu excepţia industriei alimentare -, istoria sau geografia, excluzând turismul. Barometrul admiterilor la facultate din ultimii ani arată că meseriile cele mai râvnite sunt cele din domeniul informaticii, finanţe-bănci, comerţ, marketing, relaţii publice, ştiinţe politice şi limbi străine, în special engleza şi spaniola. Tot în top se află şi religia, unde e o concurenţă acerbă la institutele teologice. Toate indiciile arată că tinerii îşi caută fericirea în slujbe bine plătite, care să le asigure un trai peste medie, dar şi o pensie mare. Evoluţia pe piaţa locurilor de muncă se datorează implicit şi creşterii bruşte a economiei naţionale, dar şi internaţionale. Din păcate, locurile de muncă prin intermediul cărora oamenii îşi câştigau existenţa au început să fie date la o parte de muncitori pentru că presupun efort fizic sau anumite activităţi neplăcute.
Agricultura – prestată de nevoie, marketingul – de plăcere…
Agricultura, construcţiile, mineritul fac acum parte din categoria meseriilor prestate de nevoie, nu de plăcere. Învăţământul nu mai reprezintă un domeniu la „modă“. Activitatea profesorilor presupune răbdare, multe cunoştinţe, învăţare permanentă, iar realizările pe plan profesional sunt foarte mici. O parte semnificativă din populaţia aptă de muncă din ţara noastră alege să lucreze în afara graniţelor, deoarece condiţiile de muncă, dar în special salariile sunt mai atractive. Acest lucru cu siguranţă nu reprezintă un avantaj pentru angajatorii din ţară. În prezent, proaspeţii absolvenţi se orientează în special spre domenii care presupun muncă la birou. Pare un job care poate asigura atât un confort fizic, cât şi psihic. Probabil nu este la fel de solicitant ca un job care te expune fizic, dar asta nu înseamnă că nu are şi o mulţime de părţi care cer sacrificii. Economia, managementul, marketingul sunt din ce în ce mai căutate, în special de tineri. Sunt considerate meserii de viitor, care vor fi în topul celor mai bine plătite domenii. Şi cei pasionaţi de calculatoare şi electronice vor avea un viitor bun dacă îşi vor valorifica pasiunea. Domeniul IT va fi întotdeauna necesar deoarece tehnologia evoluează cu paşi repezi, iar cerinţele pieţei sunt tot mai mari.
Meseria de „menajeră“, aleasă de tot mai multe femei
Tot mai multe femei din România acceptă un loc de muncă de menajeră.
Surprinzător este faptul că printre cele care depun cereri pentru un astfel de loc de muncă sunt femei de toate vârstele, unele chiar cu pregătire superioară, lucru nemaiîntâlnit până în acest moment: proaspăt licenţiate care şi-au pierdut locul de muncă, femei de vârsta a doua care nu mai au job şi nu au nici o şansă să găsească altceva, pensionare cărora nu le ajung banii până la sfârşitul lunii sau femei care au fost dintotdeauna casnice, iar acum soţii lor şi-au pierdut locul de muncă.
Preoţii din SUA, cei mai fericiţi oameni
O cercetare a Universităţii din Chicago a descoperit în ce domenii lucrează cei mai fericiţi oameni şi cum îi ajută slujba să fie mai fericiţi. Potrivit studiului, ocupaţiile în care oamenii sunt mai fericiţi, nu doar satisfăcuţi, sunt cele care implică ajutorarea semenilor, expertiza tehnică, ştiinţifică şi creativitatea. Tom W. Smith, directorul Centrului Naţional al Cercetării Opiniei, Universitatea din Chicago, spune că „fericirea este determinată de câtă satisfacţie obţineţi din toate aspectele vieţii, iar munca este unul dintre cele mai importante“. Conform studiului, domeniile în care activează cei mai fericiţi oameni din lume sunt religie – preoţie, cu un procent de fericire de 67,2%. Pe locul doi sunt pompierii, urmaţi de cei care lucrează în turism, iar pe locul patru este arhitectura. Pe locul cinci sunt educatorii şi profesorii pentru copiii cu nevoi speciale, pe şase, actorii şi regizorii, şi pe şapte, oamenii de ştiinţă. Pe ultimele trei locuri din top zece ale „cercetătorilor americani se află tehnicienii auto, designerii şi piloţii de avioane. Un lucru este însă cert, fericirea este o stare subiectivă. Durează extrem de puţin. Dacă am fi fericiţi permanent, am fi epuizaţi“, spun cercetătorii. Cei mai fericiţi sunt tinerii care experimentează această stare datorită faptului că sunt mai instinctivi şi au o experienţă mai redusă de viaţă. Numărul de candidaţi foarte mare la anumite facultăţi e un indicator de realizare profesională şi, implicit, socială. Aceasta nu implică fericirea, dar implică bunăstarea materială, care e o condiţie esenţială a bunăstării generale a individului.
În zona Olteniei, oamenii care îşi caută un loc de muncă nu sunt pretenţioşi
Toate meseriile au o parte plăcută şi alta mai puţin plăcută. În funcţie de pasiunea pe care o ai pentru meseria respectivă poţi simţi mai mult sau mai puţin avantajele sau dezavantajele ei.
Sfatul specialiştilor este însă să vă urmaţi vocaţia. Orientaţi-vă către domeniul pe care îl doriţi şi veţi avea o carieră plină de satisfacţii. Nu trebuie să ţineţi, în general, cont de părerile altora. Important este să vă dedicaţi meseriei şi să o faceţi cu plăcere. În concluzie, putem spune că meseriile cele mai bune sunt cele pe care le iubim şi le stăpânim cel mai bine. „Piaţa locală nu s-a detaşat încă în mod clar privind meseriile sau profesiile căutate de angajatori sau râvnite de candidaţi. În contextul actual, în piaţa muncii din zona Olteniei pot fi identificate două tendinţe ale angajatorilor privind ocuparea locurilor de muncă. Pe de o parte, există locuri de muncă disponibile în companii în care departamentul de Resurse Umane are o abordare proactivă, recrutarea şi selecţia personalului făcându-se pe baza înţelegerii nevoilor firmei şi transpunerii acestor nevoi în competenţele pe care trebuie să le aibă viitorii angajaţi. Pe de altă parte, asistăm la o abordare reactivă în care recrutarea viitorilor angajaţi se face pe locuri de muncă rămase libere ca urmare a plecării ocupantului anterior al postului“, a precizat Laurenţiu Lazăr, consultant recrutare Manpower-Craiova. Mai mult decât atât, acesta a precizat că prima categorie de angajatori caută angajaţi care să genereze performanţe reale în poziţiile respective. În funcţie de domeniul de activitate al companiilor, există anumite competenţe căutate cu precădere de angajatori, în special generate de actuala situaţie economică pe care o parcurgem. Potrivit acestuia, companiile din sfera comerţului şi serviciilor acordă interes deosebit posturilor din departamentele care sunt legate în mod direct de relaţia cu clienţii, atât de importanţi într-o perioadă în care competiţia se acutizează: personal de vânzări, specialişti relaţii clienţi, marketing, comunicare, relaţii publice, secretariat-recepţie. Din perspectiva angajaţilor, distingem şi aici anumite tipare de comportament mai vizibile în aceste vremuri, în care se accentuează nevoia unui loc de muncă şi a unui salariu stabil. „Candidaţii tineri care sunt în căutarea unui loc de muncă nu sunt foarte selectivi, neavând nici prea multe oportunităţi în această perioadă. Ei sunt dispuşi să se angajeze aproape oriunde, atâta vreme cât li se asigură un loc de muncă decent şi un salariu stabil (de preferat, constant, fără fluctuaţii şi care să vină la timp). În plus, orice loc de muncă este perceput de tinerii angajaţi ca un punct de plecare, în care se acumulează o anumită experienţă şi se dezvoltă competenţe pe care le vor fructifica într-un moment ulterior, în care fiecare îşi va fi definit calea profesională dorită. La aceştia constatăm interesul crescut de a ajunge în locuri de muncă stabile, în companii solide, unde să fie apreciaţi pentru ceea ce ştiu să facă, să se simtă utili, indispensabili“, a adăugat Laurenţiu Lazăr.
