Evazionistul „de criză“ nu se teme de închisoare, stă mai mult prin străinătate şi are în spate „profesori“ vechi în branşă. Cei mai mari evazionişti descoperiţi în 2009 în Dolj provin din domeniul comerţului cu cereale, iar prejudiciul adus statului este de 21 de milioane de lei.
Evazionistul din zilele noastre este un bărbat tânăr, fără venituri certe pe acte, uneori cu domiciliul prin străinătate şi care are în spate oameni de afaceri consacraţi în fentat legea. Aşa a construit Garda Financiară profilul evazionistului modern, care activează în 2009. Comisarii Gărzii Financiare (GF) Dolj au confiscat, de la începutul anului şi până zilele trecute, 622.000 de lei de la firme care nu puteau să-i justifice. În intervalul amintit, evazioniştii descoperiţi au făcut afaceri „murdare“ în special în comerţul cu cereale. GF a înaintat Parchetelor 23 de dosare penale, întocmite pe numele a tot atâtor administratori de firme şi a constatat un prejudiciu total de 21 de milioane de lei (de la începutul anului până zilele trecute). Comisarul-şef al GF Dolj, Dragoş Ursulescu, a precizat că anul trecut şi în intervalul scurs din 2009 cele mai mari evaziuni fiscale descoperite în Dolj sunt cele legate de comerţul cu cereale. El a mai declarat că evazioniştii nu îşi înregistrau în contabilitate veniturile, deci nu declarau la stat impozitele şi taxele. Majoritatea firmelor astfel descoperite activează în Craiova.
Cum acţionau evazioniştii
Comisarul-şef al Gărzii susţine că firmele care fac evaziune fiscală de amploare se aprovizionează din interiorul Uniunii Europene (achiziţii intracomunitare), apoi vând altor clienţi de pe piaţa internă, fără să-şi înregistreze veniturile în contabilitate. Altă modalitate practicată la scară largă este aceea că firmele evazioniste cumpără de la firmele mari şi vând mai departe pe piaţa internă, dar nu-şi înregistrează veniturile. Adică operaţiunea era reală, dar nu se înregistra în evidenţele contabile.
„Majoritatea firmelor descoperite sunt înfiinţate recent, doar pentru a face tranzacţii de acest gen. Noi am luat informaţiile din controale încrucişate, din declaraţiile fiscale şi din sistemul internaţional VIES, prin care organele de control din alte ţări ne informează despre tranzacţiile care au avut loc acolo cu firme de la noi“, spune Ursulescu. Concret, comisarii au luat clienţii şi furnizorii de la firme mari, care au făcut tranzacţii cu cereale şi au mers pe fir. Aşa au descoperit că unii care cumpăraseră cereale le vânduseră mai departe, dar cu mari hibe în actele firmei. Potrivit legii de combatere a evaziunii fiscale, pedeapsa pentru astfel de fapte porneşte de la doi până la opt ani de închisoare. La prejudiciu mare, de peste 500.000 de euro, pedeapsa minimă urcă la cinci ani de închisoare.
GF Dolj nu dă publicităţii numele evazioniştilor, dar întocmeşte profilul persoanei care comite astfel de infracţiuni economice. În mediul de afaceri, comisarul GF nu mai are credibilitate, dar până acum nu au fost sesizate cazuri de corupţie în această branşă, afirmă Dragoş Ursulescu.
Profilul evazionistului modern
Comisarul-şef al Gărzii Financiare a conturat profilul evazionistului din zilele noastre:
– este o persoană relativ tânără;
– nu se teme de închisoare, pentru că în România nu prea s-a făcut puşcărie pentru evaziune fiscală;
– nu locuieşte în ţară (nu poate fi găsit la sediul social al firmei şi nici la domiciliul său);
– nu are venituri lunare sigure (nu este angajat undeva);
– se mulţumeşte cu sume uriaşe, pe care le câştigă din tranzacţiile evazioniste cu cereale;
– „probabil“ are în spate oameni de afaceri consacraţi, care nu mai doresc să iasă în faţă.
Profilul comisarului Gărzii Financiare
Comisarul-şef al GF a spus şi cum este, în general, un comisar:
– este o persoană trecută de prima tinereţe;
– lucrează de mult timp în Garda Financiară;
– are studii superioare şi master în economie (câţiva comisari au terminat două facultăţi de profil economic şi juridic);
– cei mai în vârstă sunt bine plătiţi (când primesc stimulente), cei tineri – nu.
