Pentru a nu mai plăti contribuţii la stat, angajatorii îşi transformă salariaţii în întreprinzători particulari (PFA). Oamenii acceptă să renunţe la cartea de muncă pentru a-şi păstra serviciul. În realitate, ei pot fi mai uşor daţi afară şi nu mai au asigurări de sănătate, nici contribuţii pentru pensie.
„Îmi fac PFA (persoană fizică autorizată – n.r.), pentru că aşa ne-au sfătuit patronii. Nu mai am carte de muncă şi voi fi plătit pe PFA, dar îmi achit singur contribuţiile“, spunea un tânăr care aştepta la coadă la Oficiul Registrului Comerţului (ORC) Dolj pentru a deveni mic întreprinzător. În 2009, a devenit un fenomen ca firmele să le transmită angajaţilor că a venit timpul ca ei să se organizeze ca PFA, pentru a primi mai mulţi bani în mână din salariu. În realitate, angajatorii vor să scape de povara de a achita către bugetul consolidat al statului contribuţii la pensii, la sănătate şi şomaj. Angajaţii se transformă în mici patroni, dar nu vor mai avea carte de muncă, iar dacă vor să fie în continuare asiguraţi în sistemul asigurărilor de stat trebuie să meargă lună de lună să-şi plătească dările. Concret, angajatul unei firme devenit PFA nu mai are contract de muncă încheiat cu societatea care l-a angajat, ci doar un contract de prestări servicii. I se plăteşte salariul brut, iar el trebuie să-şi achite singur la stat impozitul pe venit în cotă de 16%. Dacă vrea, întreprinzătorul poate să-şi plătească singur contribuţiile, dar tot din banii viraţi pe PFA. Avantajul pentru patroni este colosal: ei scapă de dările care decurg dintr-un contract de muncă, dar lucrul cel mai important este că pot rezilia oricând contractul cu un PFA, pentru că nu se mai supun Codului Muncii. Deci, în acest fel, salariaţii pot fi foarte uşor daţi afară. Angajaţii trebuie să ştie însă că au posibilitatea să opteze, pentru că patronul nu-i poate obliga să-şi facă PFA.
PFA pe bandă rulantă
Datele statistice furnizate de ORC Dolj arată că de la începutul anului şi până pe 3 februarie numărul de PFA-uri a fost dublu faţă de o lună obişnuită din anul 2008. În intervalul menţionat s-au înregistrat 117 persoane fizice autorizate – PFA, zece întreprinderi familiale şi opt întreprinderi individuale. Anul trecut, PFA-urile nou-înfiinţate nu treceau de 60 pe lună. Până ieri, ritmul în care persoanele fizice se înregistrau ca PFA s-a menţinut crescut. „Domeniile de activitate cele mai frecvente ale acestora sunt şcoli de conducere şi comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de alimente, băuturi alcoolice şi tutun“, a spus directorul ORC Dolj, Gheorghe Celea. De asemenea, 80% din actele înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului sunt legate de PFA şi întreprinderi familiale. În tot judeţul sunt în jur de 7.000 de PFA. Înfiinţarea unei asemenea entităţi costă 122,5 lei, ne-a asigurat directorul ORC Dolj, inclusiv obţinerea codului unic de înregistrare (CUI). Mai sunt în cauză angajaţii din domeniul auto, în general cei plătiţi la comision, cei care au contracte de muncă încheiate pe două-trei ore pe zi etc.
„De ce să dăm banii la stat?“
Este limpede că scăderea numărului de angajaţi cu contract de muncă înseamnă mai puţini bani din contribuţii către Fisc. Patronatele susţin că povara fiscală este prea mare pentru firme. „Sunt prea mari contribuţiile. Pentru un singur angajat patronii achită la stat 57-60% din salariul acestuia. Nu-i obligă nimeni pe salariaţi să-şi facă PFA. Doar dacă vor ei… Dar cu PFA ar lua mai mulţi bani în mână. Cui i-ar conveni să aibă salariul de 1.500 de lei, din care 500 sau mai mult să-i dea la stat?“, susţine Valentin Cristea, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România.
„Este un abuz al patronilor“
Preşedintele filialei doljene a Blocului Naţional Sindical (BNS), Victor Peţa, susţine că angajatorii români au găsit modalitatea prin care să fenteze şi statul, şi angajaţii. „Este un abuz al patronului, dacă îl pune să aleagă între a-şi face firmă şi a pleca acasă. Cred că oamenii acceptă să renunţe la cartea de muncă doar ca să-şi păstreze serviciul. Angajatorul român găseşte metode să fenteze statul“, a spus liderul BNS Dolj.
