Măsurile anticriză discutate de guvern cu sindicatele şi patronatele vor determina, în cazul includerii în bugetul pe 2009, un minus de venituri la bugetul general consolidat de 34 de miliarde de lei (echivalent a 5,9% din PIB) şi vor permite încasări la buget de doar 5,9 miliarde de lei (circa 1% din PIB). Reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi patronale au fost invitaţi vineri, la Ministerul Finanţelor, de ministrul de resort Gheorghe Pogea, pentru o nouă discuţie privind propunerile de măsuri anticriză.
Cel mai mare minus bugetar, de 8 miliarde de lei (1,39% din PIB), va rezulta din achitarea obligaţiilor financiare certe, lichide şi exigibile ale administraţiei publice centrale şi locale (pentru facturi, subvenţii pentru agricultură, TVA) şi eşalonarea echilibrată a plăţii lunare a acestora, în primul trimestru al anului, conform unui centralizator al măsurilor anticriză transmis de Ministerul Finanţelor către sindicate şi patronate.
Punctul de pensie de 45% din salariul mediu brut anual, un minus la buget de 1,5 miliarde de lei
Menţinerea prevederilor legale care stabilesc valoarea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual va genera un minus la buget de 1,5 miliarde de lei (0,26% din PIB), iar majorarea salariilor în sectorul bugetar, chiar şi raportat doar la indicele inflaţiei, va necesita alte cheltuieli de 1,36 miliarde de lei (0,28% din PIB). Alte costuri sunt estimate pentru neimpozitarea profitului reinvestit (3,44 miliarde de lei, 0,59% din PIB), reglementarea plăţii TVA la încasarea facturii (0,9 miliarde de lei, 0,16% din PIB), finalizarea procedurilor de capitalizare a CEC Bank (0,9 miliarde de lei, 0,16% din PIB), capitalizarea Eximbank şi alocarea de fonduri publice pentru garantarea riscului valutar şi a celui de neplată la export (0,17 miliarde de lei, 0,03% din PIB), alocarea unui volum de fonduri similar celui din 2008 pentru promovarea exporturilor (0,021 miliarde de lei, 0,004% din PIB).
De asemenea, pentru tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic ca fiind de natură nonsalarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare, precum şi pentru scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale în cazul şomajului tehnic, pe o perioadă maximă de trei luni, este estimat un minus bugetar de 0,1 miliarde de lei (0,02% din PIB).
La acestea se adaugă reduceri de venituri determinate de eliminarea taxei de drum din preţul combustibilului utilizat pentru alte tipuri de transport decât cel rutier (un minus de 0,29 miliarde de lei, 0,05% din PIB), prelungirea valabilităţii Legii nr. 174/2006 în vederea protecţiei sociale a salariaţilor disponibilizaţi de Romsilva (0,012 miliarde de lei, 0,02% din PIB), susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri (0,013 miliarde de lei, 0,02% din PIB), prelungirea duratei de acordare a ajutorului de şomaj la 12 luni (0,08 miliarde de lei, 0,13% din PIB), introducerea în procedură de urgenţă a tichetelor de vacanţă (2 miliarde de lei, 0,35% din PIB).
Totodată, estimări privind minusuri bugetare sunt avansate şi pentru majorarea ajutorului de şomaj la 75% din câştigul salarial mediu brut realizat în ultimele trei luni (1,9 miliarde de lei, 0,03% din PIB), susţinerea prin măsuri fiscale a persoanelor fizice autorizate care nu sunt încadrate prin contracte de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, prin plata parţială a cotei de şomaj şi asigurări sociale (0,16 miliarde de lei, 0,028% din PIB), prelungirea termenului de mediere referitor la disponibilizările colective ale salariaţilor de la trei luni la şase luni (0,044 miliarde de lei, 0,01% din PIB), casarea a 60.000 de maşini uzate cu o primă de 800 de euro/automobil (0,2 miliarde de lei, 0,03% din PIB), susţinerea producătorilor de autoturisme şi de componente auto pentru modernizarea producţiei şi tehnologiilor (1,8 miliarde de lei, 0,31% din PIB).
Reabilitarea termică şi construcţia de locuinţe sociale sărăcesc bugetul cu 0,16 miliarde de lei
Alte măsuri anticriză care vor genera minusuri la buget sunt reabilitarea termică a clădirilor şi construcţia de locuinţe sociale (0,16 miliarde de lei, 0,03% din PIB), cumpărarea de îngrăşăminte chimice prin subvenţionarea producătorilor agricoli (2,4 miliarde de lei, 0,41 din PIB), asigurarea unui sprijin de 30% din volumul creditului în sectorul de creştere a suinelor şi, respectiv, de 25% din credit pentru sectorul avicol (0,33 miliarde de lei, 0,057% din PIB), înfiinţarea Fondului de Contragarantare a Creditelor pentru IMM-uri (0,4 miliarde de lei, 0,07% din PIB), stimularea creării a minimum 50.000 de locuri de muncă în microîntreprinderi prin subvenţionarea integrală a contribuţiilor sociale ale angajatorului pentru angajarea unei singure persoane cu salariul de maximum 1.000 de lei (0,36 miliarde de lei, 0,06% din PIB), sprijinul în vederea achiziţionării energiei electrice de către sectorul feroviar direct de la producător (0,14 miliarde de lei, 0,02% din PIB), deschiderea a cinci centre de promovare a exporturilor româneşti la Moscova, Beijing, Chişinău, Cairo, New Delhi (0,004 miliarde de lei, 0,001% din PIB).
De asemenea, impozitarea diferenţiată a terenurilor necultivate, impozitarea venitului agricol, reducerea TVA la 5% pentru industria alimentară, achitarea de penalităţi de întârziere a plăţilor, inclusiv de către instituţiile guvernamentale, sau asigurarea unor măsuri suplimentare compensatorii, reducerea accizelor la carburanţi pentru utilajele forestiere, din agricultură şi silvicultură vor genera o scădere a veniturilor bugetare de 3,43 miliarde de lei, 0,6% din PIB. Pentru varianta ca în perioada crizei să fie derulate procese de privatizare a companiilor de stat, având în vedere valoarea relativ scăzută a acţiunilor, este anticipată o pierdere bugetară de 0,44 miliarde de lei (0,08% din PIB).
Limitarea achiziţiilor publice va aduce venituri de 3,6 miliarde de lei
Statul estimează însă că va colecta venituri la buget de 3,6 miliarde de lei (0,62% din PIB) prin limitarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii, precum şi a dotărilor cu mobilier şi mijloace de transport.
Guvernul estimează totodată că modificarea Legii jocurilor de noroc şi revizuirea taxelor din acest domeniu vor genera un plus de venituri de 0,024 miliarde de lei (0,004% din PIB), iar din suprataxarea produselor de lux vor fi obţinute 0,015 miliarde de lei (0,003% din PIB).
Venituri bugetare vor fi obţinute şi din perceperea unui comision de la fondurile de pensii administrate privat pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de Casa Naţională de Pensii cu privire la sistemul de pensii private (0,004 miliarde de lei, 0,007% din PIB), instituirea unei taxe de poluare anuale în funcţie de gradul de poluare a autovehiculului, vechimea şi capacitatea cilindrică, transferată către bugetele locale (0,5 miliarde de lei, 0,086% din PIB), utilizarea câştigului salarial mediu pe economie la stabilirea contribuţiilor în cazul contractelor de muncă pentru persoanele din spaţiul extracomunitar (0,062 miliarde de lei, 0,01% din PIB), lărgirea sferei de aplicare a impozitului pe profit (0,71 miliarde de lei, 0,12% din PIB).
