În Craiova există încă 40 de asociaţii de locatari, deşi ele ar fi trebuit să se transforme în asociaţii de propietari încă din 2003. Acestea funcţionează în afara legii, nu au statut, nici cod fiscal şi nu plătesc taxe şi impozite.
40 de asociaţii din Craiova au devenit stat în stat. Cei care locuiesc în imobilele din cadrul respectivelor asociaţii sunt proprietari, dar au rămas organizaţi în asociaţii de locatari. Structură care funcţionează după legi proprii. Aceste asociaţii nu sunt plătitoare de taxe şi impozite, n-au cod fiscal, iar pentru primărie ele nu există. Ciudat este însă faptul că în blocurile din Craiova nu mai sunt locatari, ci doar proprietari, fie ei persoane fizice sau juridice. Asociaţiile de locatari ar fi trebuit să dispară încă din 2003, întrucât respectivele organizaţii erau obligate să se transforme în asociaţii de proprietari, adică să intre în legalitate. Modificările aduse de noua Lege nr. 230/2007 le-au scos pur şi simplu în afara cadrului legal, odată cu înlocuirea cuvântului „obligatoriu“ cu sintagma „se pot constitui în asociaţii de proprietari“. Modificarea s-a făcut după ce Curtea Constituţională a decis pentru mai multe asociaţii de locatari că dreptul la asociere este liber, iar obligativitatea asocierii încalcă prevederile legale. Potrivit preşedintelui Uniunii Judeţene a Asociaţiilor de Locatari şi Propietari (UJALP) Dolj, Dan Remus, la nivelul întregii ţări, peste 30% din blocuri au rămas constituite în asociaţii de locatari. Situaţia este dramatică în oraşele mici, unde nu există nici o asociaţie de proprietari. Din punct de vedere legal, asociaţiile de locatari nu există. „Sistemul de constituire a unei asociaţii de proprietari este greoi. Trebuie să se convoace Adunarea Generală, iar hotărârea se ia cu votul a jumătate plus unu dintre proprietari. Dacă nu se realizează această prezenţă, se repetă întrunirea de trei ori, apoi se întocmesc actele şi se depun la Judecătoria Craiova. Cred că autorităţile ar trebui să îi susţină în aceste demersuri“, a declarat preşedintele UJALP.
Drepturi de… locatari
După modelul asociaţiilor de proprietari, cei care manevrează destinele asociaţiilor de locatari – comitetul executiv şi cenzorii – îşi împart salarii între ei pe motiv că aşa scrie la lege şi stabilesc procente exagerate cu care să fie penalizaţi restanţierii. Tot ei hotărăsc, în funcţie de propriile interese, fără acordul Adunării Generale, fără licitaţie sau măcar o selecţie de oferte, firmele care să schimbe conductele, să facă reparaţii la părţile comune sau să monteze repartitoare de costuri. Aşa se ajunge ca factura la întreţinere să crească lunar, fără a mai pune la socoteală şi banii pentru fondul de rulment sau cel de reparaţii. La Serviciul de Coordonare a asociaţiilor din cadrul Primăriei Craiova plouă cu reclamaţii.
Dar legislaţia nu permite nici o intervenţie la aceste asociaţii. Nu există un cadru legal care să le permită celor din primărie să controleze sau să le verifice legalitatea listelor de întreţinere. Proprietarii care sunt nemulţumiţi şi se consideră victime ale abuzurilor făcute de cei din conducerea blocurilor trebuie să se adreseze instanţelor de drept comun. Numai acestea pot soluţiona litigiile din cadrul unei asociaţii de locatari.
Asociaţiile de locatari ar putea fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei pentru nerespectarea legilor fiscale. Aceste asociaţii continuă să folosească pentru angajare convenţiile civile, cu toate că, legal, ele nu mai există. S-a renunţat la ele tocmai pentru a se evita evaziunea fiscală. Potrivit legislaţiei, nici furnizorii de utilităţi
n-ar trebui să încheie contracte cu aceste asociaţii. Autorităţile publice cunosc situaţia, dar n-au nici un interes să se implice. Primăria Craiova deţine o parte a apartamentelor din „vestitele“ blocuri 7 şi 8 din cartierul Valea Roşie, ce aparţin unei asociaţii de locatari care recent a fost avertizată să se transforme în asociaţie de proprietari.
