Firmele doljene cad ca într-un joc de domino, răpuse de incapacitatea de plată. Autorităţile confirmă că în ultima parte a anului au fost înregistrate cele mai multe cereri de intrare în faliment. Motivele sunt îngrijorătoare: societăţile nu mai au bani să-şi achite furnizorii.
Criza financiară sau dorinţa patronilor de a scăpa de firmele incomode a dublat numărul falimentelor în 2008 faţă de anul trecut. Cel puţin pe final de an, după cum afirmă autorităţile competente, numărul cererilor de declanşare a falimentelor a sărit în aer. Potrivit Secţiei Comerciale a Tribunalului Dolj, anul trecut au fost depuse 292 de cereri de insolvenţă, dar au intrat în faliment doar 108 societăţi. În schimb, pe anul 2008 s-au dublat atât numărul cererilor de intrare în insolvenţă, cât şi cel al falimentelor declanşate.
Potrivit aceleiaşi surse, la Tribunalul Dolj au fost înregistrate până ieri 578 de cereri de insolvenţă şi s-a deschis procedura insolvenţei (falimentul) pentru 217 firme. În ultimele trei luni ale anului, odată cu declanşarea crizei financiare şi economice, cele mai multe dintre firmele aflate la un pas de insolvenţă au clacat. Nu neapărat criza financiară a condus la falimente. Specialiştii sunt de părere că pot să existe patroni care să se folosească de criză, pentru a „îngropa“ o serie de firme pe care nu le mai pot ţine în viaţă: fie au prea multe datorii înregistrare pe firme şi le bat creditorii la uşă, fie nu mai merge afacerea şi preferă să falimenteze societatea decât să mai continue.
Incapacitate de plată
Motivele pentru care au apărut aşa de multe falimente este legat de lipsa fondurilor pentru achitarea datoriilor. „Nu avem o evidenţă pe domenii de activitate, dar un lucru este cert: anul acesta sunt mai multe falimente decât anul trecut“, afirmă Claudia Ignat, consilier în cadrul Oficiului Registrului Comerţului Dolj. „Se remarcă o creştere a numărului de cereri pentru deschiderea procedurii insolvenţei în ultimul trimestru al anului, motivele declanşării acestei proceduri fiind determinate de starea de insolvenţă a societăţilor debitoare, stare caracterizată de insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile“, a precizat purtătorul de cuvânt al Tribunalului Dolj, judecător Gabriel Comănescu.
„Incapacitatea de plată, neplata la termen a facturilor, nerespectarea termenelor contractuale între terţi. Acestea sunt motivele falimentelor. Noi (Finanţele – n.r.) am cerut falimentul în cazuri mai puţine, doar acolo unde firmele erau insolvabile şi nu le mai puteam executa. Dar cele mai multe falimente le-au cerut alţi creditori“, a declarat Mihai Antonescu, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj.
„La 270 de firme s-au înscris Finanţele la masa credală de la începutul anului 2008, pentru suma de 78,5 milioane de lei“, a confirmat şi Cristina Gurănoiu, şefa juriştilor din DGFP Dolj.
Orice partener poate cere falimentul
Surse oficiale susţin că falimentele cele mai multe, declanşate pe final de an, provin din domeniul comerţului şi din sfara producţiei. Dar, pe lângă obiectul principal de activitate declarat în statut, firmele respective pot să fi desfăşurat şi alte activităţi din alte domenii, care nu sunt incluse în nici o statistică.
La nivel naţional, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, domeniile de activitate în care s-au înregistrat cele mai multe falimente în 2008 sunt: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi a bunurilor de uz casnic, industria prelucrătoare, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare. Domeniile falimentare pot fi mai multe la nivelul Doljului. De asemenea, majoritatea celor care au cerut falimentul au fost furnizorii societăţilor falimentare, dar şi băncile sau statul, care s-au înscris la masa credală. Legislaţia în domeniu spune că, teoretic, orice partener de afaceri sau creditor poate cere falimentul unei firme.
„Teoretic, Legea nr. 85/2006 privind insolvenţa spune că aproape oricine poate cere falimentul unei societăţi dacă respectiva societate are de efectuat plăţi mai vechi de 30 de zile şi nu le-a operat sau prima firmă are de recuperat creanţe de peste 10.000 de lei de la firma falimentară“, a precizat Cristina Gurănoiu.
„Incapacitatea de plată, neplata la termen a facturilor, nerespectarea termenelor contractuale între terţi. Acestea sunt motivele falimentelor. Noi (Finanţele – n.r.) am cerut falimentul în cazuri mai puţine, doar acolo unde firmele erau insolvabile şi nu le mai puteam executa. Dar cele mai multe falimente le-au cerut alţi creditori“.
Mihai Antonescu, director executiv al DGFP Dolj
