Nu plătiţi ratele bancare umflate exagerat peste noapte. Faceţi reclamaţie scrisă la bancă, la BNR, la Protecţia Consumatorului şi chiar acţiune în instanţă. Acestea sunt sfaturile specialiştilor pentru persoanele înşelate de bănci.
Teoretic, clientul băncii care s-a trezit că luna aceasta are de plată o rată cu sute de lei (sau sute de euro) mai mare decât luna trecută are multe pârghii de atac împotriva băncii. Practic, doar Banca Naţională a României (BNR) ar fi în măsură să intervină direct în asemenea cazuri. Ce se întâmplă, de fapt? În goana după lichidităţi, băncile se împrumută la dobânzi foarte mari, fie de la băncile-mamă din străinătate, fie pe piaţa interbancară, şi acordă apoi credite clienţilor din ţară. Cum se împrumută scump, banca trebuie să şi vândă scump, aşa că acordă credite cu dobânzi uriaşe. Dacă nu le iese „pasienţa“, pentru că persoanele care îşi fac acum credit sunt „pasări rare“, atunci banca nu vrea să-şi diminueze profitul şi creşte dobânzile şi comisioanele la creditele vechi sau „din sold“, cum li se mai spune. Numai că dacă unele bănci cresc dobânzile cu foarte puţin, altele au galopat către cifre absurde ale ratelor dobânzii, greu de suportat de clienţi. Unele voci din rândul bancherilor craioveni comentează greşelile pe care le fac colegii lor de la trei bănci care au crescut haotic dobânzile şi ratele, fără ca acestea să fi fost nominalizate de BNR, ci doar avertizate public.
Fentarea Regulamentului BNR
Astfel am aflat, tot din mediul bancar, că unele bănci nu au adoptat încă o strategie internă aprobată de BNR, care să respecte noul regulament de creditare impus de Banca Centrală. Nici nu a apărut bine regulamentul care îngrădeşte creditul şi taie din libertatea băncilor, că acestea au şi găsit portiţe să-l ocolească. Băncile cresc acum dobânzile şi ratele, pentru că după ce va intra în vigoare norma bancară pliată pe regulament, atunci, pe toată durata creditului, banca nu mai are voie să depăşească gradul maxim de îndatorare al clientului. Mai exact, o persoană face un credit şi rata sa poate fi de maximum
60-70% din venituri. Când banca vrea să-i mărească dobânda, ea trebuie să ţină cont că rata plus dobânda nu trebuie să depăşească 60%, respectiv 70% din veniturile debitorului.
Sistemul se falimentează singur?
Conducerea BNR a avertizat public că băncile care umflă artificial dobânzile şi comisioanele îi determină pe propriii clienţi să migreze către concurenţă. „Băncile pun pe spinarea clienţilor propria nepricepere. Au început să vină reclamaţii de la consumatori privind unele comisioane care nu sunt prevăzute în contract. Vom sancţiona dur tentativa băncilor de a transfera pe umerii clienţilor nepriceperea lor“, a spus, zilele trecute, Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR.
Critici dure adresate mediului bancar au venit şi din partea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Acesta a spus că băncile, care majorează dobânzile la creditele oferite populaţiei şi firmelor din cauza dobânzii mari practicate pe piaţa interbancară, „fac o greşeală fatală“.
În virtutea logicii, dacă o bancă a crescut exorbitant dobânzile şi ratele clienţilor au urcat chiar şi cu 50% într-o singură lună, în acest ritm, tot mai mulţi clienţi nu-şi vor mai permite să plătească. Ei pot să meargă la altă bancă, unde îşi vor refinanţa creditul în condiţii mai avantajoase (deci banca iniţială pierde). Clienţii mai pot să-şi ramburseze anticipat creditul, dacă au bani (deci iar pierde banca iniţială, pentru că nu-i mai ia dobândă pe toată perioada creditului). În cazul cel mai neplăcut, clientul nu mai are cum să plătească şi renunţă să mai achite debitul (din nou pierde banca, pentru că va avea un credit neperformant în plus). Se poate şi ca respectivul client să refuze să plătească şi să se adreseze instanţei. E posibil să câştige (există un precedent cu un client din Buzău care a câştigat în faţa băncii exact pe această temă). Deci, din nou există riscul ca banca să piardă.
Ce pot face clienţii
BNR, avocaţii şi Protecţia Consumatorului au o poziţie unanimă: băncile nu trebuie lăsate să-şi bată joc de consumator. Clientul care se simte înşelat cu dobânda trebuie mai întâi să meargă la bancă şi să ceară explicaţii. Dacă răspunsul îl nemulţumeşte, fără a plăti rata uriaşă, el trebuie să se adreseze sucursalei BNR din judeţul în care locuieşte. „Clienţii bancari se pot adresa cu reclamaţiile la BNR Dolj. Noi putem primi aici solicitările, dar acestea vor fi verificate de Direcţia de Supraveghere de la Bucureşti. Puţini doljeni s-au adresat la noi cu reclamaţii. Cei mai mulţi s-au îndreptat către Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (OJPC)“, a arătat Gheorghe Gherghinescu, directorul BNR, Sucursala Dolj. Protecţia Consumatorului anunţă că îi sprijină pe clienţii bancari care se consideră înşelaţi de bănci, dar când fac sesizarea către OJPC trebuie să prezinte şi contractul de creditare semnat cu banca.
Ce spune legea
„Ceea ce fac băncile care măresc haotic dobânzile se numeşte înşelăciune prin convenţii şi este reglementată în legislaţia noastră“, a spus Iulian Urban, preşedintele casei de avocatură Urban&Asociaţii. Există trei acte normative care fac referire la relaţia client-bancă: OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, Legea nr. 289/2004 privind creditul de consum şi Legea nr. 193/2003 privind practicile abuzive. În opinia avocatului Urban, aceste acte normative sunt suficiente pentru ca acel consumator înşelat de bancă să câştige cauza. Banca nu are voie să crească dobânda fără să-l anunţe în prealabil pe client. Ea trebuie să prezinte o motivaţie reală pentru care a crescut dobânda şi să-i justifice clientului acest lucru. Nu e suficient să se invoce criza internaţională. De altfel, în ultimele zile nu se mai poate invoca mai nimic din reperele internaţionale, pentru că acestea sunt în scădere. Cotaţia leului în raport cu euro era joi, la cursul oficial, de 3,5909 lei pentru un euro, iar vineri de 3,61 lei. De altfel, pe pieţele internaţionale, preţul petrolului a fost cotat joi la 65,02 dolari pe baril, potrivit France Press, faţă de 110 dolari, cât ajunsese în septembrie.
BNR poate face minuni
Şeful Direcţiei de Supraveghere a BNR a propus zilele trecute reintroducerea în legislaţie a sancţiunilor pe care le poate aplica Banca Centrală pentru „practicile bancare incorecte“. BNR poate să-i schimbe din funcţie pe directorii băncilor care au asemenea practici, să aplice amenzi sau chiar, în cazuri extreme, să retragă autorizaţia unei bănci. Potrivit OUG nr. 99/2006, BNR are dreptul să trimită recomandări băncii. Dacă acestea nu sunt luate în seamă, BNR poate, conform art. 229 din ordonanţă, în funcţie de gravitatea faptelor, să aplice amenzi între 0,05 şi 1% din capitalul social al băncii, să amendeze directorii, administratorii sau şefii compartimentelor răspunzătoare, iar acea amendă poate fi între unu şi şase salarii nete din luna precedentă celei în care s-a produs neregula. Mai poate să retragă aprobările date pentru directori şi, în cazurile cele mai grele, se poate retrage autorizaţia dată de BNR instituţiei de credit care a comis erorile.
