Oamenii de afaceri doljeni au participat recent la un schimb de experienţă cu partenerii bulgari din oraşul Vraţa, în cadrul unui proiect finanţat de UE, care urmăreşte cooperarea economică transfrontalieră. Vraţa este o localitate cu economie în dezvoltare, dar şi cu un potenţial turistic foarte bun. Contactele pentru afaceri viitoare au fost deja stabilite.
O delegaţie formată din reprezentanţii a 30 de firme doljene a participat, în perioada 5-7 iulie, la un schimb de experienţă cu societăţi din judeţul Vraţa, situat în zona de dezvoltare economică Nord-Vest din Bulgaria. Vizita face parte din proiectul „Podul bulgaro-român – Iniţiativă de creştere şi dezvoltare a afacerilor“, finanţat din fonduri UE, cu scopul de a stimula cooperarea economică şi dezvoltarea afacerilor între cele două regiuni transfrontaliere. Partenerii Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Vraţa au fost CCI Vidin, Primăria Mizia şi Federaţia Patronatelor din Regiunea Oltenia, reprezentată de Valentin Cristea, preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CLIMM) Craiova. În luna mai, partenerii bulgari au vizitat şi ei Craiova, luând contact cu mediul de afaceri de la noi.
Salariul minim – 92 de euro
Pentru început, trebuie spus că regiunea de dezvoltare economică Nord-Vest din Bulgaria se întinde pe o suprafaţă de 10.606 kilometri pătraţi şi ocupă 9,27% din suprafaţa totală a statului. Teritoriul este format din trei judeţe, Vraţa, Montana şi Vidin, incluzând 23 de oraşe şi 372 de comune. În afară de reşedinţa Vraţa, judeţul cu acelaşi nume mai numără câteva oraşe importante, cum ar fi Oreahovo, Kozlodui, Mizia, Borovan, Biala Slatina, Mezdra şi Roman. Trei sferturi din suprafaţa judeţului Vraţa sunt situate la 150-300 de metri faţă de nivelul mării. Judeţul are circa 210.000 de locuitori, aproape jumătate stând în reşedinţa Vraţa.
În 2007, salariul minim lunar pe ţară a fost stabilit la 180 de leva, adică 92 de euro, iar venitul minim neimpozabil este de 200 de leva (102 euro). Taxa pe valoarea adăugată este, la bulgari, de doar 15%, ceea ce constituie un stimulent pentru dezvoltarea afacerilor şi duce la preţuri finale mai mici decât la noi. În zona de nord este mai puternic dezvoltată agricultura, în timp ce zona de sud este mai industrializată. Cele mai întinse culturi sunt cele de grâu, porumb, orz şi floarea-soarelui, în timp ce în domeniul industrial menţionăm industria alimentară, textilă şi construcţiile. Comerţul şi turismul ocupă, de asemenea, un rol important în viaţa Vraţei.
Economie în dezvoltare
Reprezentanţii firmelor doljene au vizitat, printre altele, un abator şi trei fabrici de confecţii. În ceea ce priveşte industria textilă, trebuie spus că, deşi o mare parte a producţiei merge la export, condiţiile de muncă şi salariile angajaţilor nu sunt dintre cele mai bune. Spre exemplu, una dintre cele mai mari fabrici de confecţii, „Vratiţa“, are 700 de angajaţi. Înfiinţată în 1963, societatea a fost o mândrie a economiei bulgare. În 1997, aceasta a fost privatizată, cumpărător fiind concernul Doverie. Mare parte din ţesăturile din bumbac merg la export, însă investiţiile nu se văd, deocamdată. Bulgarii nu vor să vorbească de salarii când sunt întrebaţi, dar cei care cunosc fenomenul spun că lucrătoarele de la maşina de cusut nu câştigă mai mult de 100 de euro pe lună. Calitatea ţesăturilor a determinat reprezentanta unei firme doljene să facă deja o comandă aici, pentru echipamente de protecţie. În ceea ce priveşte sectorul alimentar, oamenii de afaceri bulgari şi români au tratat livrarea de marfă către Craiova. Oraşul Vraţa este situat în zona de sud-vest a judeţului cu acelaşi nume, peisajul natural făcându-l cunoscut stăpânirii otomane încă de la 1850. Vraţa se traduce în limba bulgară prin „poartă“, fiind locul de acces în munţii Stara Planina, Balcanii bulgari. Aşezarea creează oportunităţi de turism mai mari decât în Dolj. Parcul natural „Munţii Vraţei“ este considerat rezervaţie naturală, care include „Vracanski karst“ – crestele Vraţei, peştera „Ledenika“ – considerată obiectiv turistic naţional, şi deschizătura „Vratţata“, pe malul râului Leva. Aici, bulgarii au construit un frumos complex turistic, care include un minihotel, restaurant şi terasă, la care se adaugă un lac pe care turiştii se pot plimba cu hidrobicicleta. Cazarea la motelul „Ceaika“ este 25 de euro pe noapte la cameră pentru o singură persoană şi 40 de euro pe noapte la apartament. Condiţiile sunt impecabile. Economia Vraţei se dezvoltă, dar mai încet decât cea din Dolj. Până în prezent, cele mai importante investiţii din judeţ sunt elveţiene (Holcim – circa 60 de milioane de euro), austriece (Billa – 4,5 milioane de leva, OMV – 2,5 milioane de leva), greceşti (extracţie de piatră), olandeze (piatră de var şi calcar), şi italiene (textile), nemţeşti (producţie şi distribuţie de gaze pure, supermarketuri) şi ruseşti (LukOil).
Apa carbogazoasă lipseşte
O firmă românească ar face o bună afacere dacă ar livra pe piaţa locală apă carbogazoasă, pentru că aici nu există decât apă plată. Şi răcoritoarele româneşti sunt superioare celor de la sud de Dunăre. Trebuie spus însă că acolo preţurile la mâncare şi băuturi sunt cu 15-20% mai mici decât la noi.
Oraşul-necrolog
Bulgarii au ciudatul obicei de a-şi pomeni morţii prin afişarea fotografiilor acestora alături de un mic text, pe clădiri şi copaci. Străzile Vraţei sunt împânzite de astfel de anunţuri, care te însoţesc permanent, la piaţă, în instituţii sau în parcuri.
