Instalaţiile de udat cenuşa şi zgura nu fac faţă unui vânt mai puternic. Înlocuirea tehnologiei costă câteva zeci de milioane de euro şi este obligatorie din 2010. De Ziua Mediului, autorităţile ne furnizează o statistică alarmantă: 5% din suprafaţa Doljului este deşertificată.
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova a organizat ieri, de Ziua Mondială a Mediului, simpozionul cu tema „Schimbările climatice – origine a dezastrelor naturale“. La eveniment au fost invitaţi şefii de instituţii descentralizate din judeţ, precum şi reprezentanţi ai principalelor societăţi cu impact asupra mediului. Directoarea ARPM Craiova, Monica Mateescu, le-a prezentat participanţilor condiţiile impuse de UE la capitolul protecţia mediului, precum şi modul în care comisarii europeni monitorizează eforturile făcute de ţara noastră în privinţa reducerii poluării. Informările cu privire la procedura de „infringement“ (evaluarea investiţiilor şi aplicarea de amenzi în caz de neconformare) au vizat în special marii agenţi poluatori din zona Olteniei, monitorizată de ARPM Craiova. Cele trei complexuri energetice din această zonă, Turceni, Rovinari şi Craiova, au de făcut în următorii ani investiţii de peste 1,7 miliarde de euro pentru a se ridica la condiţiile impuse de UE. În caz contrar, acestea riscă să fie închise la fel ca rafinăria Arpechim Piteşti, care nu s-a conformat termenelor negociate cu Comisia Europeană.
„Cele trei complexuri au planurile de acţiune cele mai grele, dar mai sunt şi societăţi, inclusiv ferme de animale, care trebuie să se conformeze“, a afirmat Monica Mateescu.
Poluare fără scăpare
Potrivit statisticilor ARPM, în Oltenia au fost inventariate 45 de instalaţii poluatoare care sunt monitorizate de UE. Cele mai multe se află în judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt (câte 11), urmate de Dolj (9) şi Mehedinţi (3). În discuţie a fost adusă şi sursa de poluare de la Complexul Energetic (CE) Craiova, din cauza căruia locuitorii din Işalniţa sunt permanent asaltaţi de cenuşa din haldele de depozitare. Gheorghe Stoica, şeful compartimentului de protecţie a mediului, a afirmat că instalaţiile de udare nu pot prevedea vânturile puternice şi că necesită timp mare de pornire. În caz că ar fi ţinute în funcţiune permanent, unitatea s-ar vedea nevoită să crească preţul energiei.
„Am înfiinţat şi liziere prin plantarea a 4.000 de pomi, însă au dispărut în mai puţin de un an“, a afirmat Stoica. La rândul său, şeful compartimentului de strategii, Sorin Alecu, a precizat că actuala tehnologie trebuie înlocuită până la sfârşitul lui 2009, investiţia costând câteva zeci de milioane de euro. Poluarea are efecte directe asupra mediului, în Craiova înregistrându-se în ultima perioadă depăşiri peste limitele admise cu oxizi şi pulberi. La fel, exploatarea necontrolată a pădurilor a dus la deşertificarea zonei de sud a judeţului. Statisticile spun că 5% din suprafaţa Doljului este deşertificată, iar procesul continuă.
