Acasă Actualitate FOTOGALERIE Notre Dame - Comorile care au făcut-o celebră, „pădurea” de lemn...

FOTOGALERIE Notre Dame – Comorile care au făcut-o celebră, „pădurea” de lemn care s-a făcut scrum și miraculoasa poveste a celor 16 statui care au scăpat

-

Catedrala Notre Dame, care a fost devastată de un incendiu luni, adăpostea o mulțime de comori care au făcut-o celebră, de la fragmente din Sfânta Cruce și alte relicve religioase, până la uriașe vittralii și clopote foarte grele. O parte dintre comori au putut fi salvate, despre altele încă nu știm. Cu patru zile înainte de dezastru au fost desprinse de pe acoperiș 16 statui mari din cupru care, astfel, au scăpat, fiindcă au fost duse pentru a fi restaurate. Mai jos puteți citi și despre ”pădurea” din lemn care s-a făcut scrum, scrie Hotnews.

Foto: Victor Cozmei

Catedrala Notre Dame găzduia relicve venerate de catolici, o orgă de dimensiuni remarcabile și o mulțime de opere de artă. A fost jefuită de mai multe ori în istoria sa, cele mai rele momente fiind la Revoluția Franceză și la revoltele din 1831, iar de atunci comoara liturgică a fost reconstituită. Acum, totul va trebui să pornească aproape de la zero.

Notre Dame în flăcări – foto Cristina Beligăr

Printre cele mai valoroase relicve se numără ceea ce catolicii cred că a fost coroana de spini purtată de Hristos înaintea răstignirii, dar șl un fragment din crucea lui Hristos. Coroana a fost salvată din incendiu, la fel și tunică Sf Ludovic, dar și alte obiecte valoroase.

Catedrala, vedere de noapte (foto – Adrian Ilincescu)

Catedrala are trei orgi, dintre care cea mai mare are 8.000 de tuburi. Notre Dame este celebră pentru vitraliile sale – și există în total trei rozase – (ferestre circulare caracteristice catedralelor gotice).

Sursa: notredamedeparis.fr

Rozasele reprezintă florile paradisului, au fost realizate în secolul al XIII-lea și au fost restaurate de câteva ori în 700 de ani, Cele mai mari au 13 metri diametru. Prima rozasă, montată pe fațada vestică, a fost pusă în 1225, iar cea sudică, ce pare să fi scăpat întreagă din incendiu, are 84 de panouri de sticlă, dar nu cele originale, acelea fiind distruse în timp.

Catedrala este faimoasă și pentru garguie – acele uimitoare ornamenente ce reprezintă animale fantastice reprezentate în general cu aripi, ciocuri și gheare puternice. Ele sunt situate la înălțime, la capătul unor jgheaburi sau burlane, pentru scurgerea apei de ploaie de pe acoperiș. În tradiția populară aceste statio grotești apără clădirea de spiritele rele. Garguiele au fost montate tot în timpul marii renovări conduse de Eugène Viollet-le-Duc.

Notre Dame are 10 clopote, iar cel mai mare, Emmanuel, cântărește 23 de tone și a fost instalat în turnul sudic acum 330 de ani. Limba din metal din interiorul clopotului cântărește 500 kg.
n incendiul de luni s-a prăbușit fleșa catedralei care este practic un element de acoperiș foarte înalt, în formă de săgeată, prezent la foarte multe catedrale. Turla datează din secolul XII, dar a fost demontată în secolul XVIII și apoi reconstruită la marea renovare de acum 150 de ani, sub conducerea celebrului arhitect Eugène Viollet-le-Duc.

Foto: Victor Cozmei

De acea renovare se leagă și un mic miracol, dacă putem spune așa. Pe 11 aprilie au fost demontate în cadrul unei operațiuni complicate 16 statui de cupru care se găseau pe acoperiș și care au fost duse la restaurare și în acest fel au scăpat. Statuile au fost puse în timpul marii renovări de acum 160 de ani, au cam trei metri înălțime și 250 kg greutate. 12 dintre ele îi reprezintă pe sfinții apostoli, iar patru sunt simboluri ale celor patru evangheliști.

Statuile sursa – notredamedeparis.fr

În incendiu a ars complet șarpanta – scheletul format prin îmbinarea unor piese de lemn care susținea acoperișul. Șarpanta era supranumită ”pădurea” (la forêt” de Notre-Dame de Paris) datorită faptului că era extrem de complexă îmbinarea labirintică de grinzi din lemn de stejar.

Șarpanta Foto: notredamedeparis.fr

Șarpanta catedralei era una dintre minunile arhitecturii medievale, nu doar datorită compexității, ci și datorită mărimii: 100 de metri lungime, 10 metri înălțime, 13 metri lățime în navă, și 40 de metri în transept.

Șarpanta originală, care data de la 1160-1170, nu mai este, dar cea distrusă acum datează de la 1220 – 1240 și conținea și elemente de la cea originală. În navă și în zona fleșei, șarpanta a fost refăcută în cadrul renovării de acum 160 de ani.

ȘTIRI VIDEO GdS