10.6 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitate27 martie 1918 - Ziua Unirii Basarabiei cu România

27 martie 1918 – Ziua Unirii Basarabiei cu România

Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat, la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România, scrie Agerpres.

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, care a anunţat rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a semnat, împreună cu secretarul Ion Buzdugan, Declaraţia de Unire, potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003), în care se specifica: ”Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.

Martor al marelui eveniment, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, a declarat în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România: ”Basarabia este de acum unită pe veci cu România”. În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării se arăta: ”Sentimentul naţional ce se deşteptase atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit”.

Prin pacea ruso-turcă de la Bucureşti (16/28 mai 1812), în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru asupra căruia administraţia rusă extinsese numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud al acestui teritoriu, a fost anexat de Rusia. Acest teritoriu românesc avea o suprafaţă de 44.422 km pătraţi, notează volumul ”Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998” (Editura Semne, Bucureşti, 1998).

În primele decenii ale ocupaţiei, Basarabia a fost supusă unei perioade de integrare treptată în Rusia, potrivit volumului ”Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)” (Vol II. TOM I, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003). La început, autorităţile au desfăşurat o politică moderată, respectându-se specificul etnic al provinciei, limba, tradiţiile şi obiceiurile locale, drepturile şi privilegiile stărilor sociale. Conducerea provinciei a fost încredinţată unui guvern provizoriu. Boierul moldovean Scarlat Sturdza, care intrase în serviciul Rusiei, obţinând gradul de general, a fost pus pentru o perioadă în fruntea administraţiei. Administraţia civilă era supusă autorităţii guvernatorului general militar, iniţial cu reşedinţa la Tighina şi, apoi, la Chişinău. Oraşului Chişinău, prin ucazul din 1818, i se acordase rangul de capitală.

Citiţi întreg articolul pe Agerpres.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS