Necesitatea mamografiei la femeile de peste 40 de ani

Discuţiile cu privire la funcţiunile şi beneficiile mamografiei au variat considerabil de-a lungul anilor. Reticienţa faţă de această investigaţie şi credinţele majoritatea false în privinţa riscurilor şi efectelor negative ale acestei proceduri, au condus spre dificultatea popularizării acesteia, în ciuda eforturilor medicilor de a aduce la cunoştiinţă contribuţiile ei la menţinerea unei vieţi sănătoase, potrivit Bunadimineata.

Mamografia constă într-o examinare radiologică specifică a sânului prin care pot fi detectate anumite modificări patologice la nivelul său. Chiar şi în cazul persoanelor asimptomatice, aceasta poate oferi o identificare în timp util a cancerului mamar, diferențiind tumorile maligne de cele benigne.

Studii cu privire la beneficiile mamografiei

Încă din anul 1997, American Cancer Society a modificat recomandarea ce priveşte acest tip de investigaţie, arătând că aceasta trebuie urmată nu doar o dată la doi ani, ci în fiecare an. În acelaşi timp, National Cancer Institute, care nu recomanda până atunci un screening de rutină pentru femeile între 40 și 49 de ani, a început să propună efectuarea acesteia la un interval de 1-2 ani. Aceste directive au fost preluate în marea lor parte de organizaţii internaţionale şi europene de sănătate, modificând radical concepţia asupra mamografiei.

Conform unor multiple cercetări, cum este şi cazul unui studiu american efectuat în anul 2011, există dovezi solide conform cărora investigaţia cancerului la sân prin procedura mamografiei poate reduce mortalitatea. În zilele noastre, povara afecţiunilor necomunicabile creşte în întreaga lume, principalele motive ale acesteia fiind: creşterea speranţei de viaţă, expunerea la multipli factori de risc ridicat şi schimbări radicale ale stilului de viaţă.

Mamografia şi cancerul de sân

Cancerul este una dintre cele mai semnificative boli din lume şi cu siguranţă una dintre cele mai complexe, având în vedere numărul mare de factori ce contribuie la apariţia acestuia. Cancerul mamar este cel mai comun tip de cancer la femei şi al doilea dintre toate tipurile de cancer atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele subdezvoltate, conform World Health Organization.

În acest context, mamografia reprezintă una dintre cele mai bune şi sigure metode de depistare preventivă a acestui tip de cancer, demonstrând o reducere a mortalităţii cuprinse între 15-25% în cazul persoanelor ce urmează un screening pentru depistarea afecţiunii, după cum arată un studiu din 2014. O alternativă la procedura mamografiei ar putea fi o examinare lunară proprie a sânilor, ce constituie desigur o variantă mai simplă şi accesibilă financiar, dar în legătură cu care nu există nicio dovadă a reducerii mortalităţii sau chiar a identificării prealabile eficiente a cancerului.

Cu toate acestea, nu există până în prezent un consens absolut în ceea ce priveşte performanţa mamografiei la femeile cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani. Cancerul mamar la femei tinere este, până în prezent, insuficient înţeles. Detaliile cu referire la această categorie sunt rare, suferind goluri semnificative cu privire la acurateţea desfășurării mamografiei şi la diferenţa dintre rezultatele în cazul femeilor mai tinere de 40 de ani comparativ cu cele cu vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, în cazul cărora mamografia este recomandată.

Un lucru este sigur: depistarea cancerului mamar din timp creşte şansa vindecării acestuia şi scade necesitatea urmării unui tratament de chimioterapie sau pe cea a intervenţilor chirurgicale, iar mamografia este într-adevăr o metodă de identificare a acestui pericol.

Trebuie să reţinem că factorul genetic are o contribuţie în dezvoltarea cancerului la sân şi poate influenţa apariţia acestuia la vârste mai fragede, dar nu este nicidecum unicul factor. Cazurile de cancer mamar cresc odată cu înaintarea în vârstă, astfel că testele acestuia devin din ce în ce mai importante. Mamografia nu este metoda perfectă a depistării cancerului, putând ignora detectarea anumitor tipuri de cancer, dar este cu siguranţă una dintre cele mai eficiente metode a depistării afecţiunilor într-un timp util.

Factorii de risc pentru cancerul de sân

Există mai mulţi factori de risc care duc la apariţia cancerului mamar printre care se numără și:

1. Vârsta: incidenţa cancerului la sân creşte odată cu înaintarea în vârstă, dublându-se aproximativ la o perioadă de 10 ani până la atingerea menopauzei, când rata acestuia scade dramatic. În comparaţie cu cancerul pulmonar, rata cancerului mamar este mai mare la femeile
2. Vârsta menstruaţiei şi a menopauzei: femeile a căror menstruaţie începe timpuriu sau cele care ajung la menopauză la o vârstă înaintată au un risc ridicat de cancer mamar.
3. Vârsta conceperii primului copil: o vârstă înaintată la prima naştere creşte pericolul apariţiei cancerului de acest tip. Riscul afecţiunii în cazul femeilor care au primul copil după vârsta de 30 de ani este de două ori mai mare decât a celor ce au un copil înainte de 20 de ani. Cel mai afectat grup din această categorie este cel al femeilor a căror vârstă depăşeşte 35 de ani.
4. Istoria familială: până la 10 la sută din cazurile în care apare cancerul mamar în ţările vestice se datorează predispoziţiei genetice. O caracteristică importantă a acestuia este capacitatea sa de transmitere indiferent de sex, astfel încât anumiţi membri ai familiei pot transmite cancerul fără să-l dezvolte personal. Riscul de apariţie al cancerului la sân este de două ori mai mare dacă persoana în cauză are o rudă de gradul I (mamă, soră, fiică) care a dezvoltat această afecţiune înainte de 50 de ani.
5. Afecţiune anterioară benignă la sân: orice alt tip de afecţiune din regiunea sânului creşte posibilitatea apariţiei cancerului. De asemenea, în cazul în care un sân a fost afectat de această boală, apariţia afecţiunii la al doilea este mai frecventă.
6. Alimentaţia: consumul de grăsimi poate creşte riscul apariţiei cancerului mamar, nefiind însă stabilită o legătură directă între acestea două.
7. Greutatea: obezitatea este asociată unei creşteri duble a riscului apariţiei cancerului mamar în perioada postmenopauzei, în timp ce în perioada premenopauzei ea este asociată unui risc mai scăzut.
8. Consumul de alcool: anumite studii au arătat ca există o corelaţie între consumul de alcool şi incidenţa cancerului mamar, dar această relaţie este inconsistentă.
9. Fumatul: fumatul nu afectează apariţia cancerului la sân.
10. Contraceptivele orale: în timpul utilizării contraceptivelor orale şi până la 10 ani de la ultima lor utilizare există o uşoară creştere a riscului de dezvoltare a cancerului, dar nu şi după această perioadă.

Importanţa mamografiei

Până în prezent, dovezile cu privire la metodele de prevenire ale cancerului mamar sunt insuficiente, dar anumite studii arată posibilitatea modificării acestei situaţii. Până atunci, putem lucra eficient doar la prevenirea mortalităţii prin depistarea cancerului mamar în stadiile sale incipiente. Cea mai bună metodă în acest sens este mamografia, care devine din ce în ce mai importantă odată cu avansarea în vârstă, întâlnindu-şi primul prag de necesitate la vârsta de 40 de ani.

Cu toate acestea, lipsa consensului general în privinţa perioadei de timp la care trebuie realizată această investigaţie în cazul femeilor cu o vârstă cuprinsă între 40 şi 49 de ani ne conduce spre următorul sfat: stabiliţi împreună cu un specialist perioada la care trebuie realizată mamografia, dar nu vă sustrageţi de la aceasta crezând că în cazul dumneavoastră aceasta investigaţie nu este necesară. Ea poate, în final, să vă salveze viaţa.