Copilul poate ajunge să trăiască un sentiment de inadecvare în mediul școlar, să nu se simtă confortabil printre colegii lui, să nu reușească să-și îndeplinească sarcinile de la clasa și astfel apare lipsa de motivație pentru a mai merge la școală. Eșecul poate fi plasat pe un continuum, unde la un capăt pot fi unele întârzieri în dezvoltarea intelectuală, iar la capătul opus se află inadaptarea la exigențele mediului școlar.
Din punctul de vedere al principalului actor în acest proces de educație (elevul), eșecul se referă la o combinație de factori care îi îngreunează procesul de învățare. imposibilitatea elevului de a îndeplini obiectivele propuse la nivel de clasa și materie., așa cum mai este numit, reprezintă din perspective cadrelor didactice și a sistemului educațional, Eșecul sau insuccesul școlar
Amploarea și persistența pot fi surprinse în cadrul fazelor pe care le parcurge acest fenomen:
a) faza premergatoare – caracterizată de apariția primelor probleme școlare, primele goluri în cunoșțințe și încetinirea ritmului în comparație cu ceilalti elevi, acestea având că urmări nemulțumirea elevului, lipsa interesului și a dorintei de depășire a acestora.
b) faza de retrapaj propriu-zis – în care se acumulează goluri mari în cunoștințele elevului și evitarea încercării de a redresa situația, apare aversiunea față de învățătură și profesori, perturbarea orelor și chiulul, notele proaste.
c) faza eșecului școlar formal – caracterizată de repetenție sau abandon școlar care au drept consecință degradarea personalitații și neintegrarea socială și profesională.
Formele de insucces școlar mai pot fi clasificate și în funcție de indicatorii existenteiunor forme stabilizate de eșec:
Care sunt cauzele eșecului școlar?
1. cauze fiziologice manifestate prin diverse simptome sau chiar tulburări de ordin endocrin, neurologic ori somatic;
2. mediul familial reflectat prin relațiile de comunicare și de atașament formate între membrii ei;
3. condițiile de viață precare (reflectat prin probleme financiare acasă);
4. lipsa implicării părinților în viață de școlar;
5. pregătirea scăzută a cadrelor didactice care fie nu au multă experiență în predarea materiei, fie au cerințe exagerate orii nu utilizează mijloacele potrivite pentru a-și motiva elevii
6. evenimente traumatice sau stresante specifice (de exemplu, moartea cuiva din familie, conflicte între părinți etc.)
Eșecul școlar se poate manifestă pe o durata lungă de timp, un semestru și chiar un an, dar poate fi vorba și de câteva săptămâni în care elevul să oscileze la o anumită materie sau mai multe.
Iată și câțiva pași prin care îți poți ajută copilul să treacă mai bine peste un eșec școlar:
1. Caută motivele pentru care notele mici au devenit un obicei în viață lui de școlar. Încearcă să le identifici și să realizezi un plan pentru a le elimina. S-ar putea că unele cauze să nu poată fi controlate de ține fiind externe și atunci cel mai bine ar fi să cauți o cale de comunicare și deschidere.
2. Comunica-i faptul că, de multe ori nu prea putem să schimbăm nimic la persoanele din jurul nostru (dacă motivele și cauzele sunt externe și țîn de exemplu de cadrele didactice ori de sistem). Singurul control pe care îl avem e asupra comportamentelor, gândurilor și emoțiilor noastre. Și atunci, de ce să nu încercăm să schimbăm ce putem la noi pentru a ne adapta mai bine situațiilor din jur?
3. Planifică și stabilește obiective de scurtă și lungă durata. Poți juca următorul joc: cere-i să se gândească la el, peste 10 ani. Cum va arată din punct de vedere fizic? Ce gânduri va avea? Material, cum anume se va poziționa pe în straturile sociale? Ce ar dori atunci, să fi făcut în situația de posibil eșec școlar în perioada gimnazială? Ce sfat i-ar da, adultul din viitor, copilului de acum?
4. Ajută-l să-și descopere punctele forțe prin realizarea unei liste cu lucrurile care îi fac plăcere. Care sunt domeniile în care excelează? Care sunt pasiunile lui? Toate acestea spun despre el că este o persoană valoroasă, iar un eșec la școală nu înseamnă că este lipsit de importantă, un las sau un incompetent. Știind aceste lucruri, va avea o încredere mai mare că poate face față situațiilor întâmpinate în mediul școlar.
5. Motivează-l prin folosirea fișei cu activitățile care îi fac plăcere. Îi poți propune un sistem de recompense care să funcționeze raportat la comportamentele și rezultatele școlare bune pe care le-ar putea avea. În acest fel, va învață că, atunci depune puțîn mai multe efort, beneficiile vor fi pe măsură.
6. Învață-l să-și forțeze limitele. Și copiii merg după același circuit că și adulții. Atunci când crezi că nimic în jur nu mai poate fi schimbat, că nu mai ai forțe pentru a mai depune efort, întotdeauna se poate mai mult. Ideea pe care poți să o accentuezi este aceea de a nu renunta la primul semn sau primul obstacol.
7. Ajută-l să depășească obstacolele pe care le întâmpină la școală. Uneori e nevoie de muncă în plus pentru a înțelege câteva noțiuni și tehnici de rezolvare, alteori un manual, niște resurse adiționale sunt mai mult chiar decât suficiente.
