Modul în care ne confruntăm cu stresul are un efect suplimentar, indirect, asupra sănătății noastre. Sub presiune, oamenii pot adopta obiceiuri nocive, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri pentru a scădea stresul. Dar aceste comportamente sunt modalități nepotrivite de adaptare și conduc doar la probleme de sănătate și riscuri pentru siguranță și bunăstarea noastră personală.

Stresul are efecte asupra bunăstării noastre emoționale. Este normal să ai zile mai bune și zile mai proaste, dar când suntem stresați, ne putem simți mai obosiți, avem schimbări de dispoziție sau suntem mai iritabili decât de obicei, avem probleme cu somnul. Acest lucru afectează concentrarea, atenția, învățarea și memoria. Cercetătorii au asociat lipsa calității somnului cu probleme cronice de sănătate, depresie și chiar obezitate.

Stresul şi mintea

Pot apărea probleme şi cu sistemul reproducător. Pentru bărbați, stresul cronic poate afecta producția de testosteron și spermă și poate duce chiar la disfuncții erectile sau la impotența. Femeile pot prezența schimbări ale ciclurilor menstruale și simptome premenstruale accentuate.

Stresul poate avea unele efecte gastrointestinale neplăcute. S-ar putea să apară arsuri la stomac și reflux gastroesofagian, mai ales dacă ne-am schimbat obiceiurile alimentare și mâncăm mai mult sau mai puțîn sau am crescut consumul de alimente grase și zaharoase. Capacitatea intestinului de a absorbi substanțele nutritive din alimente poate fi redusă. Este posibil să avem dureri de stomac, balonare și greață, diaree sau constipație.

Există efecte cardiovasculare. Când stresul este acut, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, dar revin la normal odată ce stresul acut a trecut. Dacă stresul acut este repetat sau dacă stresul devine cronic (pe o perioada lungă de timp), acesta poate provoca leziuni vaselor sanguine și arterelor. Acest lucru crește riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Sistemul endocrin suferă şi el.
Acest sistem are un rol important în reglarea dispoziției, creșterii și dezvoltării, funcționarii țesuturilor, metabolismului și proceselor de reproducere. Metabolismul nostru este afectat. Hipotalamusul este localizat în creier și are un rol esențial în conectarea sistemului endocrin la sistemul nervos. Semnalele de stres care vin de la hipotalamus declanșează eliberarea hormonilor de stres cortizol și epinefrina, iar apoi zahărul din sânge (glucoză) este produs de ficat pentru a va oferi energie pentru a face față situației stresante. Majoritatea oamenilor reabsorb zahărul din sânge suplimentar atunci când stresul dispare, dar pentru unii există un risc crescut de diabet.

Sistemul musculoscheletal este, de asemenea, afectat. Mușchii noștri devin tensionați, în mod normal este modul natural al organismului de a ne proteja de răni și durere. Însă, tensiunea musculară repetată poate provoca dureri și atunci când apare la umeri, gât și cap duce la dureri de cap și migrene.

Stresul face rău şi sistemului nostru imunitar. Cortizolul eliberat în corpul nostru suprima sistemul imunitar și căile inflamatorii și astfel devenim mai sensibili la infecții și afecțiuni inflamatorii cronice. Abilitatea noastră de a lupta împotriva bolilor este redusă.

Când suntem stresaţi, sistemul respirator este imediat afectat. Avem tendința de a respiră mai greu și mai repede, într-un efort de a distribui rapid sânge bogat în oxigen în corp. Deși acest lucru nu este o problema pentru majoritatea dintre noi, ar putea fi o problema pentru persoanele care suferă de astm bronșic și care pot simți că nu mai pot respiră. De asemenea, poate provoca respirație rapidă și superficială, ceea ce poate duce la hiperventilație. Acest lucru este mai probabil dacă cineva este predispus la anxietate și atacuri de panică.

Stresul poate fi de fapt pozitiv, deoarece răspunsul la stres ne ajută să rămânem atenți, motivați și concentrați asupra sarcinii. De obicei, atunci când presiunea dispare, corpul se reechilibrează și începem să ne simțim linișțiți din nou. Dar când trăim într-o stare de stres prea des sau prea mult timp sau când sentimentele negative ne copleșesc capacitatea de a face față, atunci vor apărea probleme. Activarea continuă a sistemului nervos – care se confruntă cu „răspunsul la stres” – duce la uzură corpului.

Când ne simțim sub presiune, sistemul nervos instruiește corpul să elibereze hormoni de stres, incluzând adrenalină, noradrenalină și cortizolul. Aceștia produc modificări fiziologice pentru a ne ajută să facem față amenințării sau pericolului. Acesta se numește „răspunsul la stres”.

Este natural să fii stresat în momente de presiune, cum ar fi în timpul unui examen, însă suntem construiți fiziologic pentru a face față stresului și pentru a reacționa la acesta.

Cu toţii ne simţim stresaţi din când în când. Stresul are multe surse, poate să vină din mediu, din corpurile noastre sau din gândurile noastre, dar şi din modul în care vedem lumea din jurul nostru.

Deci, învață să-ți gestionezi stresul. Unele stresuri în viață sunt normale – și un pic de stres ne poate ajută să fim alertați, motivați, concentrați, energici și chiar excitați. Acționați pozitiv pentru a canaliza această energie în mod eficient și s-ar putea să obțineți mai mult și să va simțiți bine.

Beatrice Spătaru
Este ceea ce a ascultat, a văzut, a simţit şi a gândit, fascinată în aceeaşi măsură de culoare, sunet şi cuvânt. E fericită că are puterea să aprecieze frumosul oriunde s-ar ascunde acesta. Gazeta de Sud este pentru ea o echipă fantastică ce o impulsionează să vină cu idei frumoase şi creative.