Principalele modificari ale Codului penal și de procedură penală

Autori


Principalele modificari ale Codului penal și de procedură penală: Atac la instituția denunțătorului; Se redefinește mărturia mincinoasă si grupul infracțional; Conversații interceptate care nu mai pot fi folosite; O nouă cale de revizuire a sentințelor; Urmează abuzul in serviciu

Conversațiile interceptate care nu privesc fapta nu pot fi folosite; Datele obţinute dintr-un sistem informatic care nu au legătură cu infracţiunea se şterg definitiv/ Procurorul informează în cel mult 10 zile de la încetarea mandatului de supraveghere tehnica pe cel vizat

Proiectul de modificare a Codului de procedură penală depus miercuri de deputatul PSD Florin Iordache la comisia specială pe care o conduce prevede că interceptările și înregistrările care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite în dosar și trebuie distruse în termen de 30 de zile. Totodată, datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv.

O alta prevedere se referă la faptul că procurorul trebuie să înștiințeze persoanele care au fost interceptate în termen de 10 zile de la încetarea mandatului de supraveghere tehnică.

Lovitură dată de PSD denunțurilor: Pentru a beneficia de reducere de pedeapsă, un denunț trebuie depus în maxim 6 luni Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă, un denunţ trebuie să fie depus într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii, prevede proiectul depus miercuri de deputatul PSD Florin Iordache de modificare a Codului de procedură penală, care urmează să intre in dezbaterea comisiei speciale pe care o conduce fostul ministru. Mai mult, în forma depusă, articolul subliniază faptul că o condamnare nu poate fi dispusă numai pe baza unui denunț. Astfel, la articolul 290, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.”

Modificările la Codul de Procedură Penală introduc o nouă cale de revizuire

Modificările la Codul de Procedură Penală introduc o nouă cale de revizuire, respectiv atunci când hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. Exact această situație a fost invocată de Liviu Dragnea când a atacat la Înalta Curte decizia de condamnare în dosarul Referendumul, invocând faptul că la redactarea hotărârii nu au participat două judecătoare, care se pensionaseră între timp. Atunci, contestația sa a fost respinsă.

Proiectul de Cod penal modifică și prevederile privind mărturia mincinoasă. Tăriceanu, printre beneficiari

Un alt articol controversat din proiectul de amendare a Codului penal l-ar putea viza pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care este judecat pentru mărturie mincinoasă. În proiect este introdusă o nouă prevedere potrivit căreia nu se consideră infracțiune refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează și nici simpla divergență de mărturii într-un proces, dacă nu există alte probe directe care să arate caracterul mincinos al mărturiei.

Dragnea spune că vor fi modificate și prevederile privind abuzul în serviciu

Prevederile din Codul penal privind abuzul în serviciu vor fi modificate, chiar dacă nu au fost încă introduse în propunerile legislative de amendare a legislației penale depuse miercuri de deputatul PSD Florin Iordache. Precizarea a fost făcută chiar de președintele PSD, Liviu Dragnea, judecat într-un dosar pentru abuz în serviciu. ”Pe abuzul în serviciu sunt mai multe variante. Sunt 14 variante. (…) Se va modifica și acest articol”, a spus Dragnea, adăugând că Iordache așteaptă propuneri în acest sens și că a decis să nu-l introducă în inițiativele depuse miercuri pentru că subiectul a fost prea ”mediatizat” și nu a vrut să înceapă cu el.

PSD redefinește grupul infracțional organizat: este nevoie ca fiecare membru să aibă un rol prestabilit și grupul să nu fie “ocazional”, pentru o “comitere imediată”

Proiectul de modificare a Codului penal depus miercuri de deputatul PSD Florin Iordache prevede precizări suplimentare la definiția grupului infracțional organizat. Mai exact, “nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”.

Eliberarea condiționată, relaxată drastic: Un deținut ar putea ieși din pușcărie dacă a executat jumătate din pedeapsă (proiect)

Proiectul de modificarea a Codului Penal, publicat miercuri pe site-ul Camerei Deputaților, prevede că un deținut va putea fi eliberat condiționat după ce a executat jumătate din pedeapsă, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani. Potrivit actualului Cod Penal, un deținut poate fi eliberat condiționat dacă a executat două treimi din pedeapsă.

Dintre modificările propuse la Codul penal:

“Se asimilează legii penale de dezincriminare și deciziile Curții Constituționale prin care se stabilește neconstituționalitatea unor dispoziții din legile penale, prin care se consideră constituționale numai anumite variante de încriminare sau prin care se dezincriminează total sau parțial, ca fiind contrare Constituției, fapte penale precum și deciziile care se referă la alt tip de norme penale decât cele de incriminare. Obligativitatea aplicării deciziilor Curții Constituționale ca lege penală mai favorabilă se referă atât la dispozitiv, cât și la considerentele acestora.”

Se reduce termenul necesar pentru liberarea condiționată, de la 2/3 din pedeapsă la jumătate:

Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau ce puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) nu există probe din care instanţa să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat şi nu s-ar putea reintegra în societate.

(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b)-d).

(3) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

(4) În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o pătrime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, şi a cel puţin o treime, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate sau care au condus la respingerea acesteia şi, în cazul admiterii, atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Confiscarea extinsă – nu se vor mai confisca bunurile dobândite înainte de 2012:

La articolul 112^1

„(2) a) Confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului Penal al României şi al Legii 286/2009 privind Codul Penal, b) Confiscarea extinsă se poate aplica asupra bunurilor dobândite ulterior intrării în vigoare a Legii 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului Penal al României şi al Legii 286/2009 privind Codul Penal, numai dacă rezultă că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).” , alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

La articolul 112^1 după alineatul (2) se introduce un nou alineat:

Decizia instanţei trebuie să se bazeze pe probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activităţile infracţionale producătoare de bunuri şi bani.”

Termenele de prescripție se modifică ușor:

La art. 154, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:

a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;

b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; – s-a eliminat termenul de 10 ani de la punctul b)

c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;

d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.”

Art. 155 se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă și persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal. (2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie față de persoana în favoarea căreia curge prescripția de la momentul la care s-a comunicat actul de procedură.”

Se restrânge definiția funcționarului public în sensul legii penale:

Art. 175 alin 2 se abrogă.

Ce prevede în prezent:

Funcţionar public

(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Informații nedestinate publicității

După art. 187, se introduce un nou articol, art. 187^1

„Art. 187, cu denumirea marginală „informații nedestinate publicității” având următorul cuprins

Prin informații nedestinate publicității se înțelege acea categorie de informații clasificate, potrivit legii, ca secrete de stat sau de serviciu și care sunt cuprinse într-un document având inscripționare în acest sens, dacă nu au fost declasificate în mod legal.”

Art. 269 – Favorizarea făptuitorului  – se relaxează până la afinii de gradul II

se modifică alin (3) “Favorizarea săvârșită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepește.” (față de forma din prezent se adaugă “sau afin…”)

se adaugă alin (4) “Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin (1) următoarele:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative;


b) pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite,

c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare.”

Ce prevede alin 1: “(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

Art. 273 dupa alin (3), se introduce un nou alineat alin 4:

“(4) Nu constituie infracțiune refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează, refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea și retractarea declarației care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului și nici simpla divergență de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos și de rea-credință, al acestora.”

Art. 277 după alin (3) se introduce un nou alineat:

“(3^1) Declarațiile publice făcute de autoriățile publice sau funcționari publici prin care, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinvovată se pdepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani.”

Art. 290

“alin (3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.”

Se redifinește traficul de influență

La articolul 291 (trafic de influență – n.r.), alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisi unii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

În prezent, art. 291 prevede astfel:

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

La articolul 292 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.”

Se elimină neglijența în serviciu: Articolul 298 se abrogă.

Se redefinește grupul infracțional organizat:

La articolul 367, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupuplui. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Din modificările la Codul de procedură penală:

“La articolul 4, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alin. (3) – (6) cu următorul cuprins:

(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri.

(4) În cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză.

(5) Comunicările publice prevăzute la alin. (4) nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate de săvârşirea unei infractiuni.

(6) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârsirea unor infractiuni.”

Probe și înscrisuri

La articolul 102, alineatele (2), (3) şi (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

“(2) Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, fiind lovite de nulitate absolută.

(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei şi a mijloacelor de probă.

(5) Probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează în plic sigilat la sediul parchetului, în ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată.”

La art. 106, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

”(11) Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore

La articolul 110, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:

„(11) Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio sub sancțiunea excluderii acestei probe.

La articolul 143, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1) cu următorul cuprins:

„(4^1) Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, care nu au legătură cu infracţiunea sau persoanele care fac obiectul cercetării ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Acestea se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii și pot fi puse la dispoziția celui vizat, la solicitarea acestuia. La soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi șterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, dacă nu s-a obținut mandat de interceptare și pentru restul convorbirilor.În cazul în care pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indicii săvârșirii și ai altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți, restul consemnărilor rezultate din mandatul de supraveghere tehnică urmând a fi distruse în termen de 30 de zile de la obținerea acestora.”

La articolul 145, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat şi pe orice persoană independent de calitatea avută de aceasta în cadrul urmăririi penale, despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.”

După articolul 145 se introduce un nou articol, articolul 145^1 cu următorul cuprins:

„Art. 145^1 – (1) Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute în baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate în alte cauze și pentru cercetarea altor infracțiuni decât cele ce afectează siguranța națională, potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute.

(2) Prin fapte prevăzute de Legea nr. 51/1991 care afectează siguranța națională se înțeleg infracțiunile prevăzute de Titlul X – XII din Codul penal, cele prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare precum și cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism. Extinderea situațiilor pentru care pot fi obținute mandate de siguranță națională prin orice acte normative sau administrative este interzisă și se pedepsește, potrivit legii. (3) Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (2) nu pot fi utilizate în cadrul niciunui proces penal, indiferent de stadiul de soluționare a cauzei.”

La articolul 162, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Obiectele care nu au legătura cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepția celor care sunt supuse confiscării, în condițiile legii sau pentru care a fost obținut ulterior mandat de percheziție.

La articolul 168, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (15^1) cu următorul cuprins:

„(15^1) Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziție. În cazul în care, pe parcursul percheziționării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție informatică și în legătură cu acele fapte sau persoane.”

După art. 171 se introduce un nou articol, art. 1711, cu următorul cuprins:

”171^1 – (1) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, potrivit art. 170 și 171 pot fi folosite ca probe numai pentru dovedirea infracțiunilor ce fac obiectul dosarului în care au fost solicitate. În cazul în care, pe parcursul percheziționării, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție și în legătură cu acele fapte sau persoane.

(2) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice care nu au fost utilizate în scopul prevăzut la alin. (1) se restituie proprietarului sau se distrug, după caz, în termen de 30 de zile de la data la care se constată că nu sunt utile pentru dovedirea faptei aflată în curs de cercetare penală pentru care au fost predate ori ridicate silit sau pentru care ulterior a fost obținut mandat de percheziție sau care au fost ridicate silit în mod legal.”

Tot joi, 19 aprilie, Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe pe noile sesizări depuse de opoziție la legile justiției.

Amintim că, pe lângă noile legi ale justiției, comisia specială condusă de Iordache are sarcina să modifice codurile ca urmare a deciziilor de neconstituționalitate date de-a lungul timpului de Curtea Constituțională și pentru transpunerea unor directive europene, între care Directiva privind prezumția de nevinovăție, care avea termen luna aprilie.

Grupul de State Împotriva Corupției din Consiliul Europei (GRECO) a făcut referire în raportul lor privind legislația din România, făcut public miercuri, și la intențiile de modificarile a codurilor.

GRECO susține că, dacă amendamentele propuse vor fi adoptate, vor fi în contradicție flagrantă cu angajamentele internaționale ale României, Convenția Legilor Penale privind Corupția. Amendamentele la procedura penală de comisia specială sunt percepute de alte țări ca o amenințare la adresa eficienței colaborării judiciare reciproce.

Inițial, Iordache dăduse termen pentru amendamente începutul anului – 15 ianuarie, pentru ca la finalul lunii chiar să înceapă sa lucreze pe modificări. În contextul în care acesta a suferit în ianuarie o intervenție chirurgicală de urgența, iar PSD și-a schimbat și guvernul, discuțiile au fost amânate până după finalizarea legilor justției.

Pe 21 decembrie, în ultima ședința a comisiei dinainte de vacanță, se stabilise de principiu că această comisie să elaboreze trei proiecte legislative prin care să se modifice Codul penal, Codul de procedura penală și Codul de procedura civilă. Aceste proiecte ar urmă să acopere și transpunerea directivei europene privind prezumția de nevinovăție, dar și punerea în acord cu deciziile de neconstituționalitate date de Curtea Constituțională, prima problema cu care această comisie specială a fost sesizată înainte de legile justiției.

Până acum, singurul mod în care ministerul Justiției s-a implicat pe această chestiune a fost să trimită la acea vreme o propunere de modificare a Codului de procedura penală prin care sintagma “suspiciuni rezonabile” să fie înlocuită, peste tot în lege, cu “probe sau indicii temeinice”.

Amintim că PSD, ALDE, UDMR dar și PNL au depus mai multe amendamente controversate de modificare a Codului penal și de procedura penală, pretextul fiind traspunerea acestei directive, dur criticate de instituțiile din sistemul judiciar, care au dus și la proteste de stradă dar și în rândul magistraților. De asemenea, comisia lui Iordache are restanță tranșarea deja celebrei probleme a abuzului în serviciu, unde va decide fie să redefinească infracțiunea din codul penal, fie să impună un prag.

La final de decembrie în comisie s-au purtat discuții, fără să decidă sau voteze punctual, pe amendamentele prin care se dorește transpunerea directivei privind prezumția de nevinovăție, în prezența reprezentanților Uniunii Barourilor și a Asociației Procurorilor.

Singură prevedere pe care toți membrii comisiei au agreat clar la acel moment a fost unul formulat de UDMR și care prevede că autoritățile publice nu se pot referi la suspecți că la persoane condamnate definitive, cei de la PSD și ALDE renunțând astfel la propunerea lor inițială prin care doreau să fie interzise toate comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice, în cursul procesului penal.

Ministrul Justiției Tudorel Toader a declarat tot atunci că va emite o Ordonanță de Urgență de transpunere a Directivei privind prezumția de nevinovăție dacă acest lucru nu va fi făcut de către Parlament.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de joi, 19 aprilie 2018

Actualitate

» Insolvenţele au urcat cu 19% în primul trimestru, iar dizolvările cu 60,8%
» CSM declanșează consultarea magistraților privind propunerile de modificare a Codurilor penale
» CCR a admis contestațiile PNL și USR privind statutul magistraților, dar a respins sesizarea pe legea de organizare judiciară și legea CSM
» AEP: Numărul de cetăţeni cu drept de vot, la data de 31 martie 2018, era de 18,9 milioane
» În România există mai multe bancomate de bitcoin decât în China
» Sindicatele din sănătate intenţionează să declanşeze greva generală pe 18 mai
» Marea Britanie vrea să interzică, pe lângă pungile de unică folosință, și bețișoarele de urechi

Publireportaj

» Liceeni premiați la Muzeul Olteniei
» CJ Dolj investește patru milioane de euro în infrastructura rutieră din Cârcea
» Tratamente unice în Oltenia la Clinica Proctoline

Local

» Primarul din Coteana, găsit incompatibil de ANI
» Au furat bani din portiera unui autoturism
» A intrat cu maşina într-o autoutilitară la Şimian
» UPU Mehedinţi, extinsă cu fonduri europene?
» Încarcerat pentru trafic și consum de droguri pe care le vindea de la domiciliu
» Dispoziţia nr. 2176 – Primarul Municipiului Craiova
» Restricţii de circulaţie cu ocazia meciului Universitatea Craiova – FC Botoşani
» Softronic Craiova va livra încă şase locomotive suedezilor de la Green Cargo

Dolj

» Copil bătut cu pumnii de câţiva minori în Calafat
» Întreruperi energie electrică de luni
» Pericol pe drumul spre Calopăr din cauza unui pod surpat
» 21 aprilie: 21 de ani de Radio Sud
» Craiova: Un pieton a fost accidentat mortal pe strada Brestei
» Dezbatere la PNL Dolj cu sindicatele din Sistemul de Sănătate, Colegiului Medicilor şi medicilor de familie
» Craiova: Incendiu la o casă de pe strada Eliza Opran
» Ion Prioteasa: Clinica de Cardiologie din Craiova va fi inaugurată pe 27 aprilie
» Craiova: Manifestări dedicate Zilei Forțelor Terestre
» Craiova: Concurs național de monologuri și povestiri scurte în limba engleză „Speak Out”

Gorj

» O alunecare de teren afectează DN 67 în comuna Polovragi
» Gorj: 20 de persoane au fost evacuate în urma unui incendiu uzbucnit la un bloc din Târgu Cărbuneşti
» Gorj: Tânăr reținut pentru că a furat 120 de kilograme de carne
» Gorj: 1.100 de locuri de muncă oferite la Bursa generală a locurilor de muncă
» Gorj: Pregătiri pentru o nouă ediţie a Festivalului internațional de literatură „Tudor Arghezi”
» Gorj: Artişti din Republica Moldova expun la Târgu Jiu

Olt

» Program normal de lucru pe 30 aprilie și 1 Mai la APIA Olt, fermierii care nu au depus cererile fiind așteptați
» Și angajații din spitalele din Olt se pregătesc de proteste: „La spitalele din județ situația este ca peste tot în țară“

Vâlcea

» Vâlcea: Au furat bani din portiera unui autoturism

Sport

» Victorie categorică pentru elevii lui Hadar
» Coregrafie în premieră mondială la meciul de Fed Cup de la Cluj dintre România și Elveția
» Handbalistele craiovene rămân concentrate pe campionat
» Suporterii s-au „încălzit“ la „Fan-Zone“
» Alex Popescu: Vreau să revin mai puternic
» Fotbal / Alb-albaștrii au fost de neoprit cu Botoșaniul. Universitatea, ca și calificată în finala Cupei
» Handbal: Antrenorul Bogdan Burcea va continua la SCM Craiova
» Fotbal / “Fan-Zone” Universitatea Craiova are succes (live text)

Sanatate

» Alimente de evitat în alergiile de sezon
» Boli cauzate de lipsa somnului

Magazin

» Reţeta de weekend – Tort cu cremă de brânză şi zmeură
» Bancul zilei
» Horoscopul de weekend

Top