Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat astăzi decizia – pilot privind condiţiile din penitenciarele din România. Decizia statuează că statul român are 6 luni la dispoziţie că să prezinte un plan de măsuri care să rezolve suprapopularea şi condiţiile din penitenciare. CEDO nu a amendat România în această decizie-pilot decât cu circa 17.850 de euro, în cazul Rezmives (cel judecat şi care este punctul de plecare al deciziei -pilot). În decizie, CEDO nu impune României nici o măsură anume şi nu spune nimic despre graţiere sau relaxarea politicii penale. Mai mult: într-o opinie concordanţă, judecătorul CEDO Krzysztof Wojtyczek avertizează România că măsuri de relaxare a politicii penale precum cele din OUG 13 au dus la proteste masive în România.
CEDO a decis că s-a încălcat articolul 3 din Convenţia Drepturilor Omului, care interzice tratamentele inumane şi degradante. CEDO a decis că, în şase luni de la intrarea în vigoare a deciziei sale, România trebuie să prezinte în cooperare cu Comitetul Miniştrilor din Consiliul Europei un „calendar precis” pentru a pune în aplicare a măsurilor generale potrivite să rezolve problema suprapopulării penitenciarelor şi a condiţiilor necorespunzătoare de detenţie. În decizia să, CEDO nu face nici o referire la vreo sancţiune financiară pentru România şi nu sugerează nici un moment că acesta este modul în care statul român poate rezolva problemele sistemice din închisori. Reamintim că suma de 80 de milioane de euro că posibile sancţiuni pentru România a fost avansată în premieră de fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, care făcea un calcul plecând de la exemplul Italiei, care îşi asumase singură plata unor despăgubiri pentru deţinuţi, fără să fie obligată de CEDO. Ulterior, suma de 80 de milioane de euro a fost folosită de PSD pentru a-şi justifică încercarea de a-i graţia pe penali.
În decizia publicată astăzi pe site-ul CEDO se arată că hotărârea Curţii rămâne definitivă în trei luni de aici înainte, dacă România nu cere retrimiterea la Marea Camera, după care curg cele şase luni pe care România le are la dispoziţie să prezinte planul de măsuri. Aşadar, România are la dispoziţie nouă luni în total pentru a prezenţa planul cerut de CEDO. Judecătorii CEDO au mai decis să suspende judecarea altor plângeri similare depuse împotriva României până când statul va prezenţa planul de măsuri.
Curtea a dat decizia-pilot într-un dosar plecat de la plângerea a patru cetăţeni români (Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi) din 2012. De remarcat că, aşa cum avertizase într-un interviu pentru HotNews.ro expertul Sorin Dumitraşcu, fostul şef al Administraţiei Penitenciarelor, CEDO nu a decis amendarea României cu sume de ordinul milioanelor de euro. Reamintim că lideri PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, au pretins în ultimele trei luni că CEDO va amendă România cu 80 de milioane de euro, folosind această informaţie pentru a justifică proiecte legislative de graţiere sau relaxare a politicii penale, aşa cum a fost faimoasa OUG 13.
Ce înseamnă procedura de hotărâre-pilot?
Multe dintre cele aproximativ 64.000 de dosare aflate pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sunt aşa-numitele „dosare repetitive”, ce derivă dintr-o disfuncţie comună la nivel naţional, se arată într-un material explicativ al CEDO din iulie 2015. Procedura de hotărâre-pilot a fost dezvoltată că tehnică prin care să fie identificate problemele structurale care stau la baza dosarelor repetitive împotriva multor ţări şi prin care statele să fie obligate să soluţioneze acele probleme. În momentul în care Curtea primeşte mai multe plângeri ce au o cauza comună, ea poate selecta una sau mai multe dintre acestea, cărora să le aplice tratament prioritar pe baza procedurii pilot. În hotărârea-pilot, sarcina Curţii nu este de doar să decidă dacă într-un anume caz a avut loc o încălcare a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, ci şi să identifice problema sistemică şi să dea guvernului indicaţii clare asupra tipului de măsuri reparatorii necesare pentru rezolvarea ei. Un aspect-cheie al procedurii-pilot este posibilitatea suspendării sau „îngheţării” cazurilor similare pentru o anumită perioada de timp, cu condiţia că respectivul guvern să acţioneze prompt pentru adoptarea la nivel naţional a măsurilor care să dea curs hotărârii. Curtea poate, totuşi, să reia examinarea dosarelor suspendate oricând o cere interesul judiciar.
Singurul efect concret al deciziei este că toate cauzele similare referitoare la condiţiile de detenţie nu se mai judecă la CEDO până când statul român nu remediază problema. CEDO a mai pronunţat o decizie pilot în cazul României în cazurile de retrocedări şi n-au mai fost judecate acest tip de cauze până când, după marea afacere ANRP, a fost pus la punct un sistem efectiv şi previzibil de despăgubiri.
