decedat de holeră în august 1831 (Foto: Lucian Anghel)
În apropierea Bisericii „Sfântul Ilie“ din Craiova a fost descoperit un mormânt care a iscat destule discuții în legătură cu numele celui înmormântat, dar și cu reamenajarea perimetrului bisericii în contextul refacerii Centrului Istoric. Craioveanul Nicolae Bratu, un descendent al familiei soției ctitorului bisericii (Maria Zătreanu), bazându-se însă pe unele documente de arhivă și de familie, afirmă că ar fi vorba de Ioniţă Zătreanu, decedat de holeră în august 1831, adus şi îngropat în curtea Bisericii „Sfântul Ilie“ într-un sicriu etanş din zinc. În prezent, cripta sub care s-ar afla înmormântat Ioniţă Zătreanu a fost transformată de Primăria Craiova într-un fel de loc de odihnă pentru trecătorii din Centrul Istoric.
Biserica „Sfântul Ilie“ din Craiova este a doua biserică de zid din Craiova, construită în secolul al XVIII-lea, după Biserica „Sfântul Dumitru“, ctitoria lui Matei Basarab. Conform unui istoric al bisericii, publicat în iunie 2009 în ziarul „Lumina“ de diaconul Ioniță Apostolache (pe atunci, purtător de cuvânt al Mitropoliei Olteniei), reiese că locaşul de cult a fost ridicat pe locul celui vechi, zidit de „dvornicul Ilie Otetelişanu pe la anul 1751“. După alte documente, ctitoria vornicului Ilie Otetelișanu ar data de pe la anul 1890. Biserica „Sfântul Ilie“ a fost adoptată ca un simbol de cei ce locuiau în această zonă, hramul ei devenind şi numele mahalalei în mijlocul căreia îşi duceau existenţa. În timpul Revoluţiei de la 1848, la Biserica „Sfântul Ilie“ au fost ţinute slujbele pentru armata rusă. În perioada 1892-1893, biserica a fost pictată de cunoscutul pictor bucureştean Ioanid, sub directa supraveghere a maestrului Gheorghe Tăttărescu (1818-1894). Ctitoria Otetelişenilor este ultima biserică pictată de maestrul Tăttărescu (în cei 76 de ani de viaţă, Gheorghe Tăttărescu a pictat 52 de biserici şi a fost considerat cel mai mare pictor religios al timpului său). Cu sprijinul financiar al parohiei „Sfântul Ilie“, a luat fiinţă şi a funcţionat Şcoala de fete Lazaro-Otetelişanu și prima Școală Centrală de fete din Țara Românească.
Mormântul buclucaş
La lucrările din Centrul Vechi al Craiovei din perimetrul Bisericii „Sfântul Ilie“ s-a găsit, îngropat la aproape şase metri adâncime, un sicriu etanş din zinc, fără nici o plăcuţă de nume şi an. După cum spuneam, Biserica „Sfântul Ilie“ din Craiova a fost ctitorită de Ilie Otetelişanu şi de soţia sa, Maria Zătreanu, fiica lui Preda Zătreanu.
Prin amabilitatea unui descendent al ramurei Zătreanu, domnul Nicolae Bratu din Craiova (inginer şi profesor cu lucrări publicate în reviste din străinătate, dar și liderul recunoscut ca singurul maestru internaţional de şah din Oltenia), am primit la redacţie câteva documente privind ramura de arbore genealogic a Zătrenilor Vechi (numiţi astfel de istoriografie: Preda Zătreanu, Ioniţă Zătreanu, Teodora Zătreanu-Tetoianu, aceasta din urmă fiind bunica maternă a domnului Nicolae Bratu).
De precizat că, deşi există destule acte şi documente despre familiile Zătreanu şi Tetoianu, nu s-a realizat până în prezent o lucrare completă privind arborele genealogic. Au existat însă încercări lăudabile, printre care amintim eforturile a doi erudiţi academicieni: Dan Amedeo Lăzărescu şi Şerban Rădulescu-Zoner.
În privinţa mormântului din perimetrul Bisericii „Sfântul Ilie“ au existat destule ipoteze confuze. De exemplu, în încheierea documentarului publicat în „Lumina“ în 2009, reprezentantul Mitropoliei Olteniei a afirmat, fără însă a aduce vreo dovadă, că: „După moartea ctitorului (Ilie Otetelişanu, n.r.), urmând obiceiului vremii, acesta a fost îngropat chiar în curtea bisericii, mormântul păstrându-se şi astăzi“.
Ioniţă Zătreanu, decedat de holeră, înmormântat în curtea bisericii
Nicolae Bratu, descendent al Zătrenilor Vechi, fără să dorească o polemică, dar având documente istoriografice şi de familie, consideră plauzibilă altă ipoteză, respectiv că mormântul ar fi al clucerului Ioniţă Zătreanu, recunoscut ca nepot al vornicului Preda Zătreanu şi ca şef al Casei Vechilor Zătreni. Nicolae Bratu a punctat: „Este cunoscut că în perioada 1830-1831, teritoriul Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, ocupat de armatele ruseşti, a fost puternic lovit de o epidemie de holeră; Pandemia venită prin Rusia din Valea Gangelui a afectat, în principal, Moldova, dar şi Bucureştii. Pentru a fi apărat teritoriul Valahiei Mici (Oltenia), mai puţin lezat, a trebuit instalat un cordon sanitar.
Pentru punerea în aplicare a acestui cordon a fost orânduit biv vel serdarul Iordache Otetelişanu, nepot al lui Preda Zătreanu, care a organizat carantina de la Cremenari (localitate în județul Vâlcea), a amenajat adăposturi şi a ordonat îngroparea creştinească a celor decedaţi. Din documentele de arhivă şi de familie pe care le dețin, rezultă că în august 1831 a decedat de holeră vărul său primar, Ioniţă Zătreanu, adus şi îngropat în curtea Sfintei Biserici «Sfântul Ilie» într-un sicriu etanş din zinc“.
În prezent, cripta sub care s-ar afla înmormântat Ioniţă Zătreanu a fost transformată de Primăria Craiova într-un fel de loc de odihnă pentru trecătorii din Centrul Istoric: au fost montate băncuţe din lemn în jurul mormântului, iar deasupra criptei sunt amplasate jardiniere. Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu, a cedat primăriei, cu titlu gratuit, curtea Bisericii „Sfântul Ilie“ spre a fi încadrată în proiectul Centrului Istoric al Craiovei.
