Performanţele Simonei Halep (foto) realizate în tenisul mondial au atras tot mai mult atenţia românilor pentru sportul alb. De asemenea, odată cu sumele mari încasate de jucătoarea româncă au apărut şi întrebările privitoare la cât câştigă de fapt după plata taxelor şi cheltuielilor jucătorii de tenis, dar şi sportivii, în general. Deşi unele premii sunt mari, fanii omit adesea că acestea sunt sume brute, din care se plătesc taxe, uneori enorme – în Marea Britanie acestea ating 45% – şi cheltuieli multe cu echipa de antrenori şi manageri, cu deplasările, cazarea, tratamente etc. Modul în care se plătesc taxele în lumea sportului nu este deloc unul simplu şi, de aceea, în lume au existat numeroase scandaluri privind cei care au încercat şi chiar au reuşit să evite să contribuie la bugetele naţionale. Celebre sunt în lumea tenisului atât condamnarea la doi ani cu suspendare a marelui campion Boris Becker, cât şi scandalul prin care tatăl lui Steffi Graf, cel care avea grijă şi de finanţele ei, a evitat plata către stat a milioane de euro. La fel de cunoscut este şi faptul că mulţi jucători de tenis, tot din motive de „optimizare fiscală“, preferă să-şi mute reşedinţa în ţări cu taxe minime, cei mai mulţi preferând în acest sens Monaco. Cel mai cunoscut exemplu este actualul număr 1 în clasamentul ATP, Novak Djokovic, iar din top 10 mai au rezidenţa în Monaco Tomas Berdych şi Milos Raonic. Ca o regulă, taxele sunt plătite unde sunt turneele, aşa că, în cel mai fericit caz, cum este turneul din Dubai care este duty free, sportivul poate rămâne cu toţi banii câştigaţi. La cealaltă extremă se situează Marea Britanie, unde jucătorii de tenis trebuie să predea bugetului naţional aproape jumătate din premii. De exemplu, la turneul de Mare Şlem de la Wimbledon, pentru accederea în semifinale, Simona Halep şi-a asigurat un cec consistent în valoare de 440.000 de lire sterline, adică peste 553.000 de euro. Numai că, în Marea Britanie, fiscul nu are milă faţă de câştigurile sportivilor, iar impozitul este de 45% din valoarea câştigului. Astfel, din premiul Simonei, fiscul britanic se va alege cu 199.000 de lire sterline (aproape 250.000 de euro). Marea Britanie a devenit o destinaţie neplăcută pentru sportivi, fiindcă pierd foarte mulţi bani din cauza taxelor pe care trebuie să le plătească. De exemplu, la tenis masculin, spaniolul Rafael Nadal a refuzat să participe de câteva ori la turneul Queen’s, exact din acest motiv. Acelaşi motiv l-ar fi avut şi cel mai rapid om al planetei, jamaicanul Usain Bolt, multiplu campion mondial şi olimpic la alergare şi deţinătorul a mai multor recorduri olimpice şi mondiale, atunci când a ales să nu participe la etapa de la Londra din Diamond League, o competiţie cu mulţi bani. Taxele pentru veniturile mari sunt enorme şi în Franţa, tot de 45%. Acesta este şi motivul pentru care a izbucnit un scandal enorm când Gerard Depardieu şi-a schimbat rezidenţa din cauza lăcomiei fiscale, acesta preferând să-şi stabilească domiciliul în… Rusia. Totuşi statul francez a făcut o concesie în privinţa marelui turneu de tenis de la Roland Garros, la care Simona Halep a ajuns până în finală, unde, din păcate a pierdut în faţa rusoaicei Maria Şarapova. Pentru că a ajuns până în ultimul act, Halep a primit un cec de 825.000 de euro. Însă, aceasta nu este suma totală pe care care Simona a încasat-o în mod real. Potrivit site-ului turneului de la Paris din premiile jucătorilor s-au oprit 15%, iar Simona a trebuit să cedeze statului francez 123.750 de euro, rămânând astfel cu 701.250 de euro. Faptul că mulţi fani ai sportului alb nu conştientizează că premiile anunţate sunt taxate sau nu ştiu exact cum se procedează nu ar trebui să surprindă, pentru că ziarele de sport tratează puţin spre deloc acest aspect. Extrem de surprinzător este însă că cei care ar trebui să fie avizaţi nu cunosc situaţia. Curierul Naţional a contactat Federaţia Română de Tenis pentru a lămuri problema taxării jucătorilor de tenis, iar departamentul de contabilitate al FRT ne-a spus că fiecare jucător plăteşte impozit pe venit în ţara unde domiciliază, un răspuns total eronat. Ceva totuşi ştiau în privinţa acestor bani câştigaţi. „Premiile oferite de către organizatori în cadrul turneelor de tenis sunt exprimate brut, nici un jucător nu încasează toţi banii care sunt anunţaţi“, ne-au explicat cei din departamentul de contabilitate al Federaţiei Române de Tenis (FRT).
Nu ştiu sau nu vor
să spună?
Un aspect ciudat a fost că nu doar cei de la FRT nu au ştiut exact cum se impozitează taxele, dar nici forurile internaţionale nu au putut oferi date concrete. Contactate de Curierul Naţional, nici Association of Tennis Professionals (ATP), forul care supraveghează tenisul masculin, nici Women’s Tennis Association (WTA), autoritatea supremă din tenisul feminin, nu au reuşit sau nu au dorit să dea date extrem de clare. În timp ce reprezentanţii WTA nu au ştiut să ne spună dacă taxele trebuie plătite în ţările de origine ale jucătorilor, răspunsul celor de la ATP a fost mai corect, dar nu complet. „Ca o regulă generală, taxele impuse pentru câştigurile realizate de jucători la turneele de tenis sunt cele prevăzute de legislaţia din ţările unde au loc turneele, iar taxele sunt plătite către autorităţile fiscale locale“, ne-a declarat Simon Higson, directorul de comunicare al ATP. Acesta nu a putut să precizeze dacă sunt plătite efectiv de organizatori sau de jucători şi nici ce se întâmplă în cazurile excepţionale cum ar fi turneul din Dubai.
Ce ne-a spus Ministerul de Finanţe despre impozitarea sportivilor?
În speranţa că vom găsi precizări mult mai concludente am mers la autoritatea supremă din România pentru lămuriri, însă răspunsul celor de la Ministerul de Finanţe a fost constituit doar din paragrafe din Codul Fiscal cu prea puţine lămuriri. După trei săptămâni de aşteptare, am reuşit să primim un răspuns din partea directorului general al Direcţiei Generale de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale, Bogdan Iulian Huţucă. „Veniturile realizate de sportivi se supun în conformitate cu prevederile Capitolului II «Venituri din activităţi independente» al Titlului III «Impozitul pe venit» din legea n r . 5 7 1 / 2 0 0 3 privind Codul fiscal“, se arată în răspunsul reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Acesta a mai spus că „veniturile realizate de sportivii care participă la competiţii sportive pe cont propriu şi nu au relaţii contractuale de muncă cu o entitate plătitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi independente“, a mai explicat Huţucă, acesta fiind şi cazul Simonei Halep, care însă nu mai trebuie să contribuie cu nimic la bugetul României, dacă, de exemplu, a cotizat la cel al Franţei. În ceea ce priveşte veniturile din străinătate, legat de exemplul turneului de la Roland Garros, Huţucă ne-a explicat că nu va avea loc o dublă impunere datorită Convenţiei dintre România şi Franţa din 27 septembrie 1974, iar taxele vor fi plătite în Franţa. „În condiţiile în care s-au efectuat reţineri de impozit, potrivit legislaţiei statului în care s-a realizat venitul, la calculul impozitului datorat în România se va acorda un credit fiscal pentru impozitul plătit în străinătate conform prevederilor Articolului 24 – Dispoziţii privind evitarea dublei impuneri – din Convenţie coroborate cu cele ale Codului fiscal“, a mai spus directorul general al Direcţiei. Cu alte cuvinte, nu se mai plăteşte nimic legat de impozitul de venit în ţară, dacă jucătorul poate dovedi autorităţilor că a plătit impozitul în ţara unde a realizat acel câştig. Lucrurile devin mult mai clare în ce priveşte turneul WTA de la Bucureşti de săptămâna trecută. Câştigătoarea va plăti statului român o cotă de 16% din acest premiu. La BRD Open câştigătoarea ia 43.000 de dolari, iar finalista 21.400.
Nu scapă de contribuţiile sociale
şi de sănătate
Ca orice alt contribuabil, sportivii nu scapă de plata contribuţiilor sociale şi de sănătate. Potrivit legislaţiei, şi veniturile realizate de persoanele cu profesii libere contribuie la aceste fonduri. Pentru aceste venituri se datorează cota integrală de 31,3%, pentru contribuţia de asigurări sociale, corespunzătoare condiţiilor normale de muncă şi cota individuală de 5,5%, pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele cu profesii libere este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mari decât echivalentul a de cinci ori acest venit. Adică, suma datorată lunar pentru aceste asigurări nu poate să fie mai mică decât 35% din salariul mediu brut pe economie şi în limita a cinci salarii. Ţinând cont de aceşti parametri, Simona Halep ar trebui să plătească statului român contribuţii de asigurări sociale de circa 3.500 de lei lunar.
Pentru a ajunge în top, un copil are nevoie de investiţii de jumătate de milion de euro
Un jucător de tenis aflat în topul celor mai buni din lume se creşte cu bani mulţi. La fel este şi cazul Simonei Halep. Potrivit preşedintelui Federaţiei de Tenis din România, George Cosac, familia a investit în dezvoltarea Simonei ca sportiv de elită peste 500.000 de euro.
În urmă cu trei ani, cei de la Bloomberg notau, la acea vreme, că necesarul de investiţii pentru a crea un nou Nadal şi o nouă Şarapova era estimat la 400.000 de dolari, adică aproape 300.000 de euro. Aceştia ofereau exemplul unei junioare de 12 ani, Mia Smith din SUA, care a fost trimisă de tată la celebra şcoală de tenis Academia Bollettieri din Florida. Taxa pentru un singur an, la o asemenea academie, era în 2011 de peste 68.500 de dolari, respectiv peste 50.000 de euro.
Adrian Ungureanu –
Curierul Naţional
