Directorul SC Piețe și Târguri Craiova SRL, Claudiu Neagoe, a explicat, într-un interviu acordat Gazetei de Sud, care este situația piețelor și a Târgului Municipal Craiova și a vorbit despre șpăgi și despre îmbunătățirile care ar trebui aduse activității din piețe. Neagoe a recunoscut că taxele impuse piețarilor sunt cam măricele.
GdS: Piețe și Târguri are un buget anual de aproximativ 1,5 milioane de euro. Cum îl împărțiți?
C.N.: Societatea pe care o administrez cred că este singura, dacă nu mă înșel, care se autofinanțează. Ea nu primește nici un ban de la Primăria Craiova. Avem un buget de aproximativ 7.700.000 de lei, fondul de salarii este undeva la vreo jumătate din acesta. Pentru piețele pe care le administrăm plătim către Primăria Craiova o redevență pentru utilizarea domeniului public care, anual, ajunge la aproximativ 1.000.000 de lei. Plătim aproximativ 900.000 de lei anual taxa pe valoare adăugată către bugetul de stat. Pe lângă acestea, plătim energia electrică, salubritatea, iar toate cheltuielile le acoperim din veniturile pe care le facem. Acestea sunt din două surse: chiriile pe care le avem la spațiile comerciale și taxele pe care le percepem către agenții economici și către producători. Sunt taxe aprobate de Consiliul Local Muncipal.
GdS: Spuneați acum câteva luni că doriți contractarea unui împrumut de 800.000 de lei pentru modernizarea mai multor piețe. Mai luați împrumutul?
C.N.: Ideea de împrumut a venit mai demult, anul trecut. Atunci nu sunt sigur dacă societatea îndeplinea toate criteriile pe care le impun băncile ca să poată să acceseze împrumutul, pe de o parte. Pe de altă parte, nu știu dacă împrumutul putea să fie luat, adică să poată societatea să îl achite, pentru că nu se stabilizase din punct de vedere economic. În prezent, se poate face un împrumut, se poate achita și se poate susține și rata respectivă, de 15.000 de lei, să nu afectăm nici salariile angajaților, nici angajații, nici situația economică a societății. Facem o socoteală să vedem, pe lângă împrumutul respectiv, cam câți bani am câștiga la anul și ce ne propunem să facem pentru această perioadă.
GdS: În ultimul timp, s-a vorbit despre concesionarea piețelor 1 Mai și Orizont. S-au făcut proiectele?
C.N.: Pentru cele două piețe pe care le-am dat către Primăria Craiova spre a fi concesionate și modernizate, am solicitat ca destinația să rămână cea de piață. La cea din 1 Mai, despre care s-a tot discutat în consiliul local, exista un studiu de fezabilitate făcut de conducerea din 2011, dar acela era pentru o piață mixtă cu spații – „piața OZN“. Proiectul costa 2,4 milioane de lei fără TVA. În condițiile bugetului nostru, deja nu ne mai rămân bani ca să putem să facem o piață. Din aceste motive, am dat-o către primărie. Pentru cea de la Orizont nu există un studiu de fezabilitate, dar ideea este aceeași, va fi concesionată pe o perioadă de zece-douăzeci de ani, cât dorește consiliul local. Important este ca aceasta să rămână tot piață și de jur-împrejur să aibă spații comerciale pentru a veni în ajutorul cumpărătorilor.
GdS: Piața Chiriac s-a închis și s-a redeschis după câteva luni. Ați motivat atunci că era o zonă prea aglomerată. Ce s-a schimbat acum?
C.N.: S-a schimbat domeniul de activitate. Noi, în Piața Chiriac, i-am avut pe cei cu angrourile de legume-fructe. Pe aceștia i-am luat și i-am mutat în Târgul Municipal Craiova, în urma reclamațiilor, pentru că erau foarte multe mașini. Acum am redeschis Piața Chiriac după un timp, deoarece angrosiștii din Chiriac se obișnuiseră acolo și voiau să se întoarcă. De asta am stat o perioadă cu ea închisă, ca aceia care cumpără de la angrosiștii noștri să se obișnuiască să vină în Târgul Municipal și să nu îi mai caute în Piața Chiriac. După redeschidere și schimbarea domeniului de activitate, nu mai este aceeași aglomerație care era până acum. Acum este o piață de cartier, cum era și prin 2010. Cel mai aglomerat este sâmbăta și duminica și, deși noi avem personal acolo și e deschisă și de luni până vineri, nu sunt doritori decât la sfârșitul săptămânii.
GdS: Din piața din Rovine a rămas doar numele. Se va mai deschide vreodată?
C.N.: Piața din Rovine are altă istorie. A fost dezafectată de fostele conduceri, apoi o parte din ea a fost retrocedată prin hotărâre judecătorească. În ultimele trei-patru luni am reușit să-i refacem cadastrul, adică să refacem suprafața care a rămas a primăriei și să o preluăm. Am închiriat terenul către șase magazine cu produse de larg consum, de origine animală, carmangerie și panificație, iar în mijloc o să facem un platou agroalimentar. Sperăm ca, în maximum două luni, să reușim să o și populăm, nu doar să o deschidem, pentru că asta e foarte simplu. Taxa acolo este la jumătate față de celelalte piețe: patru lei/mp/zi față de nouă lei în alte piețe.
GdS: Din piețe cam lipsește paza…
C.N.: Ne descurcăm destul de greu. Noi avem un program de lucru în toate piețele. Sunt deschise de luni până duminică, de la 7.00 la 19.00. La 12 ore pe zi, timp de șapte zile pe săptămână, e destul de greu să asiguri atât paza, cât și buna funcționare cu personal redus. De aceea, îți trebuie foarte mulți angajați. Noi asigurăm paza atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Avem, conform planului de pază aprobat de poliția de sector, în Piața Centrală, doi agenți de pază noaptea și doi ziua. Evident că aceștia nu pot face față tuturor problemelor. Motivul este simplu: piața are aproximativ trei hectare și este tranzitată de aproximativ 5.000 de oameni pe zi. Nu poți să asiguri pază, în sensul cel mai corect al cuvântului. De multe ori apelăm la Poliția Locală, care vine în sprijinul nostru. Noi avem un regulament și încercăm să luăm măsuri împotriva celui care a creat conflictul, apoi aflăm că nu este comerciant, ci un cumpărător sau un prieten al unui comerciant. Prin urmare, cu privire la regulamentul pe care noi îl avem, nu putem să aplicăm nici o sancțiune celor care nu au nici o relație contractuală sau de colaborare cu societatea noastră.
GdS: De ce nu încheiați contract cu o firmă de pază sau nu cumpărați un sistem de supraveghere?
C.N.: Ne-am gândit la ambele lucruri. Pe cel cu sistemul de supraveghere l-am scos din start, deoarece o ordonanță de guvern ne interzice să achiziționăm bunuri și servicii în care intră și respectivele camere de supraveghere, sisteme antiefracție și de alarmare. Din punctul meu de vedere, ori ar trebui altfel reglementată, ori ar trebui eliminată. Nu știu cum este la alte instituții și câtă nevoie au de un asemenea sistem, dar eu zic că, în piață, așa ceva ar prinde foarte bine. Conform ordonanței, avem voie doar să întreținem ceea ce avem. Cu privire la firma de pază, costurile ar fi mult mai mari și nu știu în ce măsură ar putea aceasta să intervină în mod corect, concret și într-un timp foarte scurt. Suprafața este foarte mare, la 12 ore ar trebui să avem cam dublul numărului de agenți.
GdS: Să vorbim puțin despre Târgul Municipal. Nu e prea clar încă ce obligații aveți dumneavoastră față de firma căreia îi plătiți chirie 15.000 de euro pe lună și ce obligații are firma față de dumneavoastră.
C.N.: Plata pe care o facem noi la Târgul Municipal este de 50 de eurocenți/mp. Pot să spun treaba asta, nu știu de ce fosta conducere nu a vrut să spună. Contractul este public, cu o instituție publică, și asta e taxa pe care o plătim noi. Suprafața este de 32.000 mp. Obligația noastră este să păstrăm bunul așa cum ni l-a dat. Investițiile sunt făcute, în proporție de 95%, de proprietarul respectiv, SC Texind SA. Atunci când s-a făcut studiul de oportunitate, s-a făcut o evaluare, s-a stabilit nivelul chiriei și am coborât puțin față de prețul făcut de un expert autorizat. Apoi, am constatat că, perioada de contract fiind pe zece ani, nu puteam să facem lucrări de infrastructură – betonare, asfaltare, canalizare – pentru că ele, conform catalogului clasificărilor de amortizare, se amortizează într-o perioadă de 24-30 de ani. Noi nu putem face investiții pe terenul respectiv, deoarece perioada contractuală a fost de zece ani, iar acum este de nouă ani.
GdS: Presupun că discutați cu proprietarul. Are în vedere să mai facă îmbunătățiri la infrastructură?
C.N.: Din ce am discutat, conform contractului, acesta ne-a închiriat terenul. Din contractul pe care l-am avut, se presupunea ca toate investițiile care se realizează pe terenul respectiv să fie realizate de SC Piețe și Târguri Craiova SRL. Din păcate pentru fosta conducere și pentru mine, nu am fost sfătuiți și nu am știut exact care sunt termenii legali pentru a putea sau nu investi. De aceea, el ne-a închiriat doar teren. După ce am realizat că nu putem face investițiile, a venit el cu o parte dintre ele. În urma ultimelor discuții pe care
le-am purtat, am considerat că prin bunăvoință și negociere, atâta timp cât câștigă o chirie de la noi, ar putea să continue să facă partea de acces. În Târgul Municipal, din punctul meu de vedere, sunt doar două mari probleme. E vorba despre partea de parcare, care ar trebui betonată, și despre calea de acces, care iese în spatele târgului prin lateralul său. Acestea ar trebui rezolvate în cel mai scurt timp.
GdS: Cât de scurt?
C.N.: Depinde de proprietar. Eu aș vrea să fac o estimare undeva pe la trei luni, dar știți cum e, nu poți să dai termen nici când faci tu o lucrare, pentru că apar diferite probleme. Dar având în vedere că proprietarul face lucrurile respective, nu aș vrea să vorbesc. Eu îmi doream ca spre toamnă, când se strică vremea, să fie problema rezolvată. Acum, nu pot să vorbesc în numele acestuia și nici nu pot să impun un termen în care să facă lucrările respective.
GdS: S-a dat șpagă pentru locuri în târg?
C.N.: Cuvântul „șpagă“ se aude în toată România. L-am auzit peste tot pe unde mă duc. Locurile care s-au dat în târgul nou s-au dat la fel ca în Târgul 1 Mai. Câte locuri au avut acolo, s-au dat și aici, pe mandatul meu. Nu știu cum au fost obținute cele din 1 Mai, pentru că nu am găsit la societate nici un criteriu de acord, nici o hârtie. Criteriul nostru a fost așa: am făcut o listă, au fost 450 de locuri. Câte locuri a avut fiecare, atâtea a primit în Târgul Municipal. A plecat din 1 Mai cu trei locuri, trei locuri a avut în Târgul Municipal, tot pentru a evita cuvântul ăsta, „șpagă“, să nu creadă cineva fie că am luat șpagă, fie că am făcut favoritisme, fie că a venit cineva și a intervenit pentru altcineva. La fel s-a procedat și cu vecinătatea comercianților. Eu i-am îndrumat întotdeauna, pe toți cei care au probleme de acest gen, să facă reclamație fie la organele abilitate, fie la noi. Nu am primit reclamații, iar în cazul în care primim o sesizare pentru aceeași persoană de patru-cinci ori, încercăm să modificăm atribuțiile ei, să le limităm.
GdS: Samsari versus producători. Explicați-ne care este situația.
C.N.: Să luăm Piața Centrală, că este cea mai mare a municipiului Craiova. Avem 700 de mese în cele trei platouri de legume-fructe, A, B, C. În prezent, avem cel puțin 50 de mese libere. Am încercat în felul următor: deși în contractul meu de administrare scria că toate mesele trebuie să fie ocupate, am considerat că e mai bine să avem cât mai multe mese libere, să fie mereu o ofertă pentru cei care doresc să-și vândă produsele, nu să fie ocupate. Interesul meu la societate este să am cât mai multe mese ocupate ca să pot să am venituri cât mai mari, dar și să am mereu mese libere pentru cei care vor să vină. Știu că se încercase și la nivel național contorizarea producătorilor prin Camera Agricolă. Aceasta încerca să facă o bază de date cu toți producătorii, iar noi, ca Piețe, să știm că putem lua legătura cu primăriile, care ne spun care este situația în localitatea respectivă. Până la urmă, eu nu știu să fi dat roade această Cameră Agricolă. În momentul de față, producătorii vin și pleacă. Noi discutăm cu ei și, deși avem mese libere și în târg, și în piețe… (oftează – n.r.). E adevărat, nu sunt cele mai bune mese, pentru că acelea sunt pentru cei care au acordul lunar, pentru care lună de lună plătesc chirie. Și nu neapărat lună de lună, ci iarna. În acea perioadă, producătorii nu mai vin pe piață pentru că nu mai au ce să vândă. Nemaivenind pe piață, rămân acești agenți economici. Noi nu le spunem samsari. La urma urmei, legislația le permite să cumpere de la producători și să vândă mai departe, iar noi nu putem să le interzicem asta. Noi, ca să venim în sprijinul producătorilor, am încercat să avem mese libere pentru aceștia. Am încercat să discutăm, să-i întrebăm de ce nu vin în piață. Ne-au spus că nu au timpul fizic necesar și, într-adevăr, își muncesc destul de greu pământul. Așa, având cheltuieli foarte mari, producătorii primesc un preț de la agenții care vând aici. Să știți că nici ei nu câștigă foarte mult. Am fi considerat că nu era bine dacă se întâmpla asta, dar dacă aceștia câștigă destul de puțin, înseamnă că problema este undeva la costurile de producție. Înseamnă că statul ar trebui să vină cu soluții și noi propuneri pentru producători, pentru a face costurile mai mici.
„Sunt măsuri care nu se pot lua la nivel local“
GdS: Statul ar trebui să protejeze mai mult și cumpărătorul. De câteva zile, colegii mei încearcă să afle unde putem duce la analize legumele și fructele pe care le mâncăm. Aveți un astfel de sistem de control în piață?
C.N.: Nu avem așa ceva, cu părere de rău. Aveți dreptate aici. Pe parte de produse de origine animală, există Direcția Sanitar-Veterinară, mai este și Direcția de Sănătate Publică. Pe partea legumelor, legislația este un pic deficitară. La legume și fructe, eu nu cunosc să existe laboratoare specializate să poată lua probe din fructe și legume, prin care să spună proveniența, dacă sunt tratate corespunzător sau dacă au fost supraîncărcate cu substanțe pentru dezvoltare.
GdS: Ce ar putea fi îmbunătățit în activitatea piețelor?
C.N.: În primul rând, având în vedere că e o societate a primăriei și că durata ei de viață ar trebui să fie nelimitată, am zis că e bine să rezolvăm partea economică. Să dăm angajaților banii din urmă, să reintegrăm pe post muncitorii necalificați. Am rezolvat cu facturile, nu am tăiat salariile, nu am crescut taxele în piață. Pe țară, stăm undeva la un nivel mediu. Personal, eu cred că sunt cam măricele taxele și ar putea să fie mai mici. Dacă am putea fi ajutați atât noi, cât și producătorii, cred că ar fi mai bine. De exemplu: noi facturăm cuiva închirierea pe o masă pe o lună, fie că e producător, fie că e agent economic, iar el trebuie să plătească TVA la stat. Producătorul este din zona mea, vine în Piața Centrală, eu sunt al Primăriei Craiova și îi închiriez, iar el plătește TVA. Însă TVA-ul se duce la coșul național, nici măcar nu merge la coșul local. M-aș fi bucurat ca taxa să meargă la coșul local și să se resimtă tot aici. Pe mine nu mă încălzește cu nimic că dau 90.000 de lei pe lună TVA la stat. Aș prefera să îi dau la primărie. Ar trebui să se vină cu măsuri de reducere a TVA-ului cu privire la închiriere atâta timp cât sunt producători. Spre exemplu, ei plătesc taxa de 9 lei/zi. Dacă taxa de TVA nu ar mai fi percepută, pentru că sunt producători, nu aș mai plăti-o nici eu la stat, dar nici nu aș mai încasa-o. Ei nu ar mai plăti nouă lei, ci șapte. Sunt măsuri care nu se pot lua la nivel local.
GdS: Ce ați dorit și nu ați reușit să faceți până acum?
C.N.: Cred că ne-am propus multe lucruri pe care nu am reușit să le facem și toate sunt din lipsă de fonduri, pentru că tot vorbeam de autofinanțare. Atunci când te autofinanțezi, e greu să prevezi în bugetul de venituri și cheltuieli și o parte din investiții. Abia din 2015 putem spune că SC Piețe și Târguri Craiova SRL poate spera. Tot ce vedeți în piețele pe care societatea le administrează e făcut de primărie fie acum, fie în anii anteriori. Acum, am dat aleile către consiliul local pentru a le asfalta, pentru că noi nu ne permitem. Și în viitor vor fi făcute tot de primărie. În 80% dintre piețe există câte ceva de făcut, iar dacă aș avea ceva să-mi reproșez, pe de-o parte mi-aș reproșa partea asta, că trebuie făcute acele modernizări. Pe de altă parte, nu pot să-mi reproșez mie că nu pot să le fac, pentru că nu există o finanțare. Deși am câștigat, am făcut profit și suntem pe un trend crescător, nu se face nimic peste noapte. Să sperăm că în 2015 vom putea, cu împrumutul și cu banii pe care o să îi economisim, să facem ceva. Piața OZN, că tot vorbeam despre ea, este o investiție de 2.400.000 de lei. Să faci 2.400.000 de lei profit la piețe sau să îi ai să îi investești, eu zic că nu e posibil în următorii ani. Dacă cineva vrea să mă contrazică, e liber s-o facă. Și îl aștept să vină să-mi dea și o soluție, nu numai să mă contrazică.
Cine este Claudiu Neagoe
Claudiu Neagoe, în vârstă de 28 de ani, în prezent cel mai tânăr director de instituție din Craiova, este membru fondator şi preşedinte de onoare al Organizaţiei Convenţia Organizaţiilor Studenţeşti (Universitatea din Craiova). A fost secretar general al Organizaţiei Studenţilor Politehnişti Profil Electric Craiova, dar și al Uniunii Naţionale a Studenţilor din România. A absolvit studiile de licență la Universitatea din Craiova – Facultatea de Electromecanică, Mediu şi Informatică Industrială și masterul pe Management Politic la Institutul de Studii Academice Postuniversitare „Ovidiu Şincai“ din Bucureşti. În momentul de față, este doctorand la Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică din Craiova, la secţia de Mecatronică şi Robotică. Până în 2012, a lucrat la Departamentul Tehnic al postului de televiziune al Universității din Craiova, iar apoi a ocupat postul de director tehnic în cadrul SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL.
