Ioana Petrescu, noul ministru al finanţelor, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că abia după întâlnirea cu delegaţia FMI guvernul o să ştie dacă poate scădea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator de la 1 iulie sau mai târziu. Ministrul finanţelor a refuzat să dea o dată certă şi pentru scăderea TVA la legume, fructe sau carne şi a spus că neimpozitarea profitului reinvestit depinde tot de negocierile cu FMI din această primăvară. Ioana Petrescu a mai declarat că, în prezent, au loc calculele pentru noile redevenţe în industria extractivă şi a evitat să spună dacă susţine subvenţionarea marilor consumatori de energie.
Reducerea CAS
Rep.: Aţi spus în repetate rânduri că reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator ar urma să se aplice de la 1 iulie, dacă spaţiul fiscal va permite. Cum arată lucrurile acum?
Ioana Petrescu: Măsura reducerii CAS este foarte bună şi eu fac tot posibilul ca ea să se aplice cât mai curând. Problema nu este aşadar dacă, ci când. Ceea ce facem acum este să analizăm, pe de-o parte, care au fost veniturile în primele două luni, facem anumite estimări privind veniturile pe următoarele luni şi mai estimăm, de asemenea, care va fi impactul taxei pe construcţiile speciale. Vrem să vedem dacă impactul pe şase luni al reducerii CAS permite să luăm măsura din acest an sau de anul viitor. Avem mai multe scenarii, iar decizia va fi luată în funcţie de veniturile la buget, de cum colectăm celelalte taxe şi de ce mai intervine în viitor.
Rep.: Când o să ştim?
Ioana Petrescu: După următoarea întâlnire cu FMI.
Rep: Care va avea loc când?
Ioana Petrescu: Acum se decide când va avea loc. Noi am stabilit foarte clar că neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS sunt cele două priorităţi cu care vrem să începem discuţiile. După întâlnirea cu cei de la FMI vom afla dacă măsura o vom aplica acum sau puţin mai târziu.
Rep.: De regulă, în negocierile cu Fondul se porneşte de la o propunere a Finanţelor. De la respectiva propunere încep discuţiile şi negocierile. Care este scenariul de bază al Finanţelor: ce veţi propune în cadrul acestei întâlniri?
Ioana Petrescu: Evident, va exista o propunere. Ca să pot însă avea această propunere, am nevoie de anumite date care să mă susţină. Nu decid eu arbitrar dacă aplicăm măsura de la 1 iulie sau de la o altă dată, ci cifrele vor spune dacă există spaţiul bugetar şi dacă el există, vom „împinge“ cât se poate de puternic şi reducerea CAS cu cinci puncte procentuale şi neimpozitarea profitului reinvestit. Doar pe intenţii şi fără o reducere de cheltuieli şi o creştere de venituri (sau o realizare de venituri suplimentare – de pildă din impozitul pe construcţii speciale) nu putem să mergem să propunem o reducere de taxe. Şi nu e vorba aici doar de FMI. Vă reamintesc că noi avem şi acorduri cu UE care nu ne permit să facem acest lucru. Dacă iei de la buget ceva trebuie pus în loc altceva.
Rep.: Luaţi în calcul pentru o posibilă scădere a CAS o lărgire a bazei de colectare a acestor contribuţii, astfel încât să se completeze acea pierdere? Şi dacă da, care ar fi direcţiile în care veţi acţiona?
Ioana Petrescu: Luăm în calcul mai multe scenarii, unele discutate deja cu cei de la FMI, iar altele încă nu. Dar pentru că încă nu e definitivat modul în care va fi compensată acea posibilă reducere cauzată de scăderea CAS, prefer să discutăm după ce vom încheia discuţiile cu FMI. Şi spun posibilă reducere a colectării CAS pentru că s-ar putea ca această reducere de CAS să ridice nivelul angajărilor, să reducă şomajul, să aducă mai mulţi angajaţi în piaţa albă şi atunci efectele negative contabile să fie absorbite de efecte pozitive. Dar, în discuţiile cu FMI se ia cazul cel mai nefericit, se discută după cel mai negru scenariu.
Electorata
Rep.: O altă măsură anunţată de guvern este electorata. Se mai aplică? Dacă da, de când?
Ioana Petrescu: Lucrăm acum la o definitivare a formei. Am lucrat cu cei din MFP, cu foştii şi actualii consilieri. Dar vreau să fiu sigură că avem în vedere toate efectele care pot apărea. Pe de o parte în acest an şi la anul, dar şi în 2016. Practic, vreau să vedem că efectele pozitive sunt mai multe sau de mai mare consistenţă decât cele negative. Vreau, de asemenea, să fiu sigură că se poate implementa.
Rep.: Există reticenţă din partea băncilor?
Ioana Petrescu: În momentul în care voi definitiva acest studiu ne vom hotărî pe o anumită formă care să ia în considerare toate efectele şi dacă se poate aplica în 2016 în mod uşor, simplu… Practic, vreau ca aceia care au venituri mici şi sunt îndatoraţi foarte mult să aibă aceste facilităţi şi să ajungă banii la ei. Acestea sunt criteriile generale, după care urmează să venim cu o formulă care să se poată implementa.
Rep.: Care e cea mai apropiată dată la care ar putea intra în vigoare această măsură? 1 aprilie e clar că nu poate fi…
Ioana Petrescu: Nu. Cât de repede posibil, pentru că aceste persoane sunt îndatorate şi cu cât mai mult amânăm, iar ele au venituri scăzute, împrumuturile lor pot deveni neperformante şi nu ne dorim acest lucru. Dar vrem să fim siguri de ceea ce facem, aşa că mai bine să măsurăm de trei ori şi să tăiem o dată. După ce avem acea formulă de care discutăm înainte, ne vom întâlni şi cu reprezentanţii băncilor pentru a vedea ce probleme văd ei şi ce sugestii constructive au.
Rep.: Reprezentanţi ai sistemului bancar reproşau că nu au fost consultaţi….
Ioana Petrescu: Vor fi consultaţi, vă asigur că vor fi consultaţi.
Reducerea TVA
Rep.: La Finanţe există pe agendă câteva teme sensibile: reducerea CAS, impozitarea progresivă/regresivă, reducerea TVA la 19%. Puteţi să ne detaliaţi stadiul în care se află aceste măsuri şi când ar putea fi ele implementate?
Ioana Petrescu: Din punct de vedere al priorităţilor, s-a discutat foarte mult de neimpozitarea profitului reinvestit şi de reducerea CAS. Despre reducerea TVA la 19% şi relaxarea fiscală pentru persoanele fizice cu venituri mici, ele rămân pe agendă, dar nu există un orizont ferm pentru că e nevoie de spaţiu fiscal. Reducerea TVA la 19% implică o posibilă reducere – cel puţin pe hârtie – a colectării şi atunci e nevoie să fie compensată cu altceva. La fel şi relaxarea fiscală de care vă spuneam pentru persoanele fizice, din moment ce vor fi impozitate cu 8,12 şi 16% – dar nu cu 16% cei mai săraci -, atunci este o relaxare fiscală. Deci, posibil să antreneze venituri mai puţine la buget, care trebuie compensate. În măsura în care există acest spaţiu bugetar, avem în vedere şi luarea celor două măsuri.
Rep.: Dar luaţi în calcul anul acesta reducerea TVA la anumite categorii de produse – de pildă legume, fructe şi carne?
Ioana Petrescu: Practic, ceea ce s-a făcut şi ceea ce o să fac în continuare este o analiză a ceea ce s-a întâmplat după ce am redus la pâine…
Rep.: Cum arată rezultatele?
Ioana Petrescu: Deocamdată, avem rezultatele pe trei luni. Pe aceste trei luni, rezultatele arată bine. Dar trei luni sunt trei luni, nu înseamnă foarte mult…
Rep.: Dar au trecut deja şapte luni..
Ioana Petrescu: Da, da, acum urmează să analizăm rezultatele pe mai multe luni, dar nici şapte luni nu e o perioadă destul de lungă pentru a ne face o părere dacă această măsură a dus la o reducere a evaziunii şi la o creştere a colectării. Ceea ce ştim sigur este că a dus la o scădere a preţurilor. Sigur, şi acesta este un lucru foarte bun, dar…
Rep.: O secundă! Preţurile au scăzut doar două luni: în septembrie şi octombrie. Din noiembrie au reînceput să crească …
Ioana Petrescu: Nu, au scăzut preţurile la pâine. Ele au scăzut, conform datelor pe care le avem, dar nu acesta a fost scopul esenţial al măsurii. E îmbucurător că oamenii mănâncă pâine şi foarte mulţi oameni săraci consumă acest aliment, dar repet, nu acesta a fost scopul…
Rep.: Ce perioadă de timp ar trebui să fie analizată astfel încât rezultatele să fie relevante?
Ioana Petrescu: Importante vor fi şi rezultatele la şapte luni şi la 12 luni, dar după trei luni e greu să îţi faci o idee. Datele nu îţi spun prea mult…
Regimul taxelor şi impozitelor
Rep.: Spuneaţi într-o emisiune recentă că veţi face un audit al tuturor taxelor. L-aţi făcut? Ce rezultate aveţi?
Ioana Petrescu: Aici să nu ne imaginăm că discutăm de taxele mari gen TVA, ci de taxele mici pe care le plăteşte fiecare. Există taxe mici, parafiscale. Acolo e puţin mai complicat pentru că se duc în acelaşi cont mai multe taxe şi trebuie defalcate ca să vedem impactul fiecăreia. Şi mai e ceva: vreau să ştiu, pentru fiecare taxă care nu merge la bugetul consolidat, ce finanţează ea. Poate fi o taxă cu impact mic pe care ai putea-o tăia, dar din care trăieşte o întreagă agenţie şi atunci omorând taxa, omori agenţia în cauză. Sunt peste o sută şi ceva de taxe în această situaţie şi vreau să văd dacă există taxe care nu finanţează ceva relevant, ci doar adaugă ceva la costurile de administrare şi care nu au un impact bugetar extrem. Dacă impactul e foarte mic, nici nu e cazul să negociem acest lucru cu cei de la Fond.
Rep.: Există voci care spun că, indiferent cine este ministru al finanţelor, poziţia lui este foarte limitată în prezent în România din cauza acordurilor cu finanţatorii străini. Având în vedere aceste limite, consideraţi că veţi putea imprima o amprentă personală asupra finanţelor ţării? Care ar putea fi ea?
Ioana Petrescu: Este puţin exagerată această amprentă a Fondului. Dacă e să fim sinceri cu noi, FMI ne spune că e bine să ai un deficit bugetar mic, să nu ai arierate, să ai inflaţie mică şamd. Sau că trebuie restructurate şi îmbunătăţite companiile de stat. Există această zonă a reformelor specifice pe care dânşii vor să le facă. Acum, între aceste lucruri şi a spune că nu poţi să ai o amprentă personală e o mare diferenţă. În spaţiul fiscal – care e limitat nu doar de acordul cu Fondul, ci şi cu UE – poţi să îţi impui propriile reforme.
Rep.: Un loc în care această amprentă s-ar putea vedea este negocierea din acest an privind nivelul redevenţelor din industria extractivă, o temă cu mare impact electoral. Care este poziţia dumneavoastă cu privire la acest sistem?
Ioana Petrescu: Încă se lucrează la asta, lucrăm cu ajutorul unor experţi. Este în lucru – şi aici nu aş putea să dau foarte multe detalii, dar discutăm despre asta şi cu FMI. Este foarte important ca acest sistem să fie adaptat foarte bine situaţiei României. Nu vrem să luăm un model de undeva şi să îl copiem în România. Lucrăm cu ajutor extern din punct de vedere al asistenţei tehnice la acest lucru şi vă asigur că îl luăm foarte în serios.
Rep.: Sunteţi adepta unui sistem care să încurajeze mai mult investiţiile cu grad mai mare de risc precum gazele de şist şi exploatările off-sore faţă de cele onshore?
Ioana Petrescu: Încă lucrăm la acest sistem, după cum v-am spus, şi nu aş vrea să dau prea multe detalii. După ce o să avem un sistem care va fi definitivat, vom putea oferi mai multe informaţii.
Rep.: Încă o întrebare pe această temă: în ţări care au avut, la fel ca România, diverse frământări pe plan local din cauza explorărilor şi apoi exploatării gazelor de şist s-a ajuns la o soluţie prin care o parte din impozitele plătite de companiile în cauză sunt orientate către autorităţile locale. Luaţi în calcul o astfel de modificare fiscală, astfel încât şi autorităţile locale să beneficieze de aceste investiţi cu un grad mai ridicat de risc?
Ioana Petrescu: Luăm în calcul mai multe scenarii legate de modul în care poate fi soluţionată această problemă.
Limitarea plăţilor cash
Rep.: Spuneaţi la audierile din cadrul comisiilor reunite ale parlamentului că aţi contribuit la programul de guvernare al USL. Care anume a fost partea la care v-aţi adus contribuţia şi în ce a constat aceasa?
Ioana Petrescu: Ceea ce am făcut câtă vreme eram în Washington a fost să ofer consultanţă primului-ministru – mă rog, şi înainte de a fi prim-ministru. Partea pe care m-am axat a fost partea de evaziune fiscală şi am făcut o listă de mai multe măsuri uşor aplicabile României.
Rep.: Una concretă?
Ioana Petrescu: Limitarea plăţilor cash, o măsură foarte bună de a reduce evaziunea fiscală, pentru a face tranzacţiile puţin mai vizibile. Am insistat şi insist pe acest proiect. Am postat şi pe site acest proiect. În urma consultărilor cu mediul de afaceri am postat acum o nouă versiune care sper să…
Rep.: V-aţi uitat şi spre zona rurală, unde internetul lipseşte…?
Ioana Petrescu: Da, modificarea plafoanelor a fost gândită pentru cei din zona rurală. Dar dorim să mărim şi gradul de bancarizare al României, care ne plasează la coada Europei- şi care e numai 57%- poate că această măsură va fi şi un stimulent pentru cei care nu utilizează băncile şi nu au conturi bancare, în sensul de a-i impulsiona să facă acest lucru. Chiar şi cei din mediul rural trebuie stimulaţi spre dezvoltare. Trebuie să dai puţină motivaţie, să impulsionezi dezvoltarea tranzacţiilor financiare. E o miză mai mare… nu poţi să tinzi spre nivelul ţărilor europene şi să ai un comportament ca acum 50 de ani. E momentul să începem să facem plăţi on-line, poate să şi simplificăm lucrurile şi să intrăm în rând cu restul Europei, care e mult avansată.
Acciza specială pentru combustibili şi taxa pe stâlp
Rep.: Apropo de Europa, suntem ţara cu preţurile printre cele mai mici la combustibili. De la 1 aprilie, acest preţ va creşte din cauza accizei. Există vreo şansă ca introducerea acesteia să fie amânată din nou?
Ioana Petrescu: Aşa este, avem printre cele mai mici preţuri în prezent. Noi monitorizăm în mod constant aceste preţuri. Impactul accizei depinde de mai multe lucruri- dacă ea va fi transferată în preţ în totalitate sau doar în parte. Suntem într-o perioadă cu inflaţie la nivel minim… sunt foarte mulţi factori care acţionează în sensul reducerii efectului accizei în buzunarele oamenilor. Această acciză este necesară la buget pentru a acoperi cheltuielile. Deja avem o lipsă de 670 de milioane de lei, iar eu când fac acel calcul dacă se poate face neimpozitarea profitului reinvestit sau reducerea CAS, eu mai trebuie să pun undeva, acolo, că mai trebuie să scot 670 de milioane…
Rep.: Din câte ştiu, acea celebră taxă pe stâlp va aduce bani peste previziuni…
Ioana Petrescu: Este foarte posibil să aducă peste previziuni pentru că, atunci când noi am negociat cu FMI, au existat anumite divergenţe de opinii. Şi pentru a fi foarte precauţi, ei ne-au sfătuit să punem un impact bugetar mult mai mic decât estimasem noi iniţial. Noi credem că estimarea noastră e mai aproape de ralitate
Rep.: Cât anume estimaţi dumneavoastră?
Ioana Petrescu: Eu zic că vom avea răspunsul la sfârşitul lui mai şi atunci se va vedea cine a avut dreptate. Dar ceea ce vreau să vă spun este că în toate calculele noastre eu trebuie să mai adaug de unde mai scot 670 de milioane pentru că nu am colectat această acciză pe primele luni, deşi în planul mare de buget ea era inclusă. Acum trebuia să apară din altă parte.
Rep.: Deci, pe scurt, nu există nici o şansă de amânare a accizei?
Ioana Petrescu: Da, ea intră în vigoare.
Rep.: Legat de taxa pe stâlp, se poate lua în calcul aplicarea la valorea contabilă netă a activelor şi nu la cea brută?
Ioana Petrescu: Din câte ştiu eu, am citit părerile mediului de afaceri… în acest moment nu e posibil să facem nici o modificare pe această taxă. Asta ar însemna să renegociem cu Fondul şi nu cred că vor fi făcute schimbări pe această taxă în acest an. Rămâne de discutat pentru anul viitor, după ce vedem impactul bugetar al aplicării acestei taxe pe construcţii speciale.
Rep.: Ce veţi face după ce vi se încheie mandatul? Va întoarceţi în SUA, rămâneţi în România?
Ioana Petrescu: Am discutat cu cei de la Universitatea Maryland şi probabil o să îmi îngheţe postul pe toată perioada în care sunt ministru. Iniţial, postul meu era îngheţat doar până în august 2014, dar după numire am discutat şi probabil o să continuu. E un post extraordinar. Este una dintre primele zece universităţi pe domeniul respectiv… Au fost 500-600 de candidaţi pe acel loc, e drept că poate şi recesiunea a contat. Mi-a plăcut foarte mult perioada în care am predat acolo, am colegi extraordinari. Eu predau acolo politici publice şi poate că perioada de aici îmi va fi utilă, iar la întoarcere voi putea să predau mult mai aplicat.
Dan Popa, Cristian Pantazi
HotNews.ro
