Reprezentanţii creditorilor internaţionali ai Greciei şi ai autorităţilor pentru concurenţă din Uniunea Europeană (UE) cer băncilor elene să-şi vândă subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est (inclusiv din România) precum şi activităţile nebancare de pe piaţa internă, relatează Agerpres.ro. Informaţia a fost oferită publicaţiei elene Kathimerini de surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Reprezentanţii UE, ai Băncii Centrale Europene (BCE) şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) exercită presiuni pentru subsidiarele băncilor elene din Balcani şi cer vânzarea imediată a activităţilor nebancare, conform unui calendar specific, susţin sursele citate.
Directorul general adjunct pentru ajutor de stat al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, se află de câteva zile la Atena şi s-a întâlnit cu directorii băncilor elene pentru a discuta planurile de afaceri pe care le vor prezenta instituţiile de creditare în contextul recapitalizării lor. Conform surselor, Koopman le-a prezentat directorilor băncilor elene condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească planurile lor de afaceri, iar săptămâna viitoare Directoratul General pentru Concurenţă ar urma să să trimită instrucţiuni scrise instituţiilor de creditare din Grecia în legătură cu aceste planuri.
Potrivit oficialilor bancari, creditorii va trebui să îşi prezinte planurile până la sfârşitul lunii iunie şi apoi, după consultări, să fie stabilite planurile finale până la mijlocul lunii iulie.
Un subiect dificil al negocierilor îl reprezintă decizia finală privind subsidiarele şi băncile afiliate din Europa de Sud-Est, în condiţiile în care reprezentanţii UE, BCE şi FMI cer o reducere drastică a prezenţei băncilor elene în ţările din regiune, din cauza bazei slabe de capital şi a presiunii cu care se confruntă în urma recesiunii prelungite din Grecia.
Băncile elene susţin că vânzarea subsidiarelor lor din Balcani ar fi o eroare strategică majoră, mai ales în această perioadă de timp dificilă. Instituţiile de creditare din Grecia au recunoscut că vor fi nevoite să facă unele ajustări şi posibil unele vânzări, dar au subliniat că este crucială menţinerea prezenţei lor în regiune nu doar pentru viitoarea lor supravieţuire ci şi pentru economia elenă în general.
Primele patru bănci din Grecia, National Bank of Greece, Alpha, Eurobank şi Piraeus, au nevoie de 27,5 miliarde de euro pentru majorarea capitalului, însă pentru a nu trece sub controlul statului, cele patru bănci trebuie să obţină de la investitorii privaţi cel puţin 10% din recapitalizarea totală.
