Femeia la putere

India se află în centrul unei polemici de anvergură, legată de numărul prea mare de violuri şi, în general, de nerespectarea drepturilor femeilor, relatează lastampa.it. Cu toate acestea, exact pe aceste meleaguri există un loc unde, de mii de ani, puterea se află exclusiv pe mâna femeilor. În tribul Khasi, care numără peste un milion de membri, femeile sunt cele care moştenesc orice proprietate familială, îi primesc pe bărbaţi în casele lor şi dau numele copiilor. În timp ce în Occident se vorbeşte de dreptul întâiului născut, aici toată atenţia se acordă ultimei fete născute, care este moştenitoarea averii familiei. Din această cauză, părinţii sunt cei care îi aleg, cu mare atenţie, soţul. După căsătorie, el vine să locuiască în familia soţiei, iar în cazul în care socrul său moare, este obligat să îşi ia soacra de nevastă. Nu e vorba doar de un act simbolic, ci de o nuntă în toată regula, consumarea uniunii fiind şi ea obligatorie. Restul fetelor familiei sunt libere să-şi aleagă singure soţii. De obicei, fetele sunt cele care preiau iniţiativa, în timp ce băieţii sunt mai degrabă timizi şi adeseori e nevoie de mari presiuni din partea comunităţii pentru a-i face să se căsătorească. De altfel, nu de puţine ori s-a întâmplat ca mirele să fugă o dată, de două ori, înainte de a accepta să se însoare. Acum însă, o asociaţie pentru drepturile bărbaţilor militează pentru egalitate. „Sistemul matriarhal a fost benefic pentru femeile Khasi, însă a avut efecte negative asupra bărbaţilor. Nu au nici un fel de responsabilităţi pe umerii lor şi din acest motiv iau viaţa prea uşor şi ajung alcoolici şi dependenţi de droguri“, a spus Keith Pariat, preşedintele mişcării pentru drepturile bărbaţilor, care se numeşte „Syngkhong-Rympei-Thymmai“. Pariat  spune că el şi colegii săi nu vor „să aducă femeile pe o treaptă inferioară“, ci doar „să ridice bărbaţii la acelaşi nivel cu femeile“. De altfel, el a ignorat obiceiurile vechi şi a preluat numele tatălui, fiind de neclintit în lupta sa. Pariat a oferit numeroase exemple despre modul în care „fraţii săi“ sunt demoralizaţi. În plus, în spitale, naşterile de copii de sex feminin sunt încurajate şi primite cu bucurie, pe când naşterea unui băiat este întâmpinată cu nişte mormăieli politicoase şi cu o consolare de genul „Orice vine de la Dumnezeu este bun“. Pariat este de părere că în limba locală Khasi genul reflectă aceste obişnuinţe culturale. „Un copac este masculin, dar atunci când e transformat în lemn devine feminin“, adaugă Pariat. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu substantivele din limba lor, adică atunci când ceva devine folositor, cuvântul va avea genul feminin. Nu de aceeaşi părere sunt însă femeile Khasi, care nu au nici o intenţie să renunţe la dreptul prevăzut chiar de constituţia indiană. „Cred că este o tradiţie foarte bună. Dacă puterea rămâne în întregime în mâna femeilor, vom evita multe lucruri rele“, a spus o membră a tribului.