22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateViitorul naţiunii: dezvoltarea zonelor rurale

Viitorul naţiunii: dezvoltarea zonelor rurale

RNDR informează pe ce va pune accent Uniunea Europeană în perioada 2014-2020, cât este de importantă formula asociativă în agricultură şi ce trebuie să facă agricultorii pentru a trece peste „hopurile“ întâmpinate în cadrul Grupurilor de acţiune locală (GAL) şi al reţelelor de producători.

Biroul Regional din Craiova al Unității de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală a organizat, ieri, la Facultatea de Agronomie, un seminar care a abordat teme de interes pentru mediul rural, cum ar fi potenţialul şi problematica GAL-urilor din regiune, adică a grupurilor de acţiune locală, precum şi avantajele asocierii în mediul rural. Decanul Facultăţii de Agronomie, Marian Soare, a precizat că majoritatea studenţilor de la facultatea cu pricina provin din mediul rural, iar după astfel de seminarii şi după studiu „sperăm ca ei să contribuie la o mai bună dezvoltare a zonelor rurale“. În condiţiile în care pe agricultură se va pune accent din ce în ce mai mare în Europa, preşedintele Biroului regional Sud-Vest Oltenia din cadrul Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR), Marius Vladu, a arătat cât de important este pentru mediul rural din România să aibă o strategie pentru viitor şi, mai ales, producătorii locali din agricultură să se asocieze, pentru a avea o voce unitară la nivel central şi european. Un acord încheiat cu statele UE arată că subvenţiile pe suprafaţă, aşa cum sunt ele în forma actuală, s-ar cam finaliza în 2014, iar singura modalitate prin care se vor mai obţine bani europeni pe viitor va fi aceea în care vom avea un plan naţional strategic de dezvoltare. „România şi alte state europene trebuie să facă dosare solide pentru perioada 2014 – 2020. Pentru a obţine aceste fonduri europene, avem nevoie de un Plan Naţional Strategic. (…) Noua reformă de programare în Uniunea Europeană arată că în perioada 2014 – 2020 se va insista pe o anumită dimensiune a fermelor, pe tinerii fermieri, pe asocierea fermierilor“, a spus Marius Vladu, care a adăugat că tendinţa în UE va fi aceea de a se veni cu preţuri rezonabile pentru produsele agricole, siguranţă alimentară şi în condiţiile unei producţii alimentare fiabile, respectiv în stabilitate în domeniul agricol. În atragerea fondurilor europene, Axa 4 a programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) numită „LEADER“ are ca esenţă constituirea de GAL-uri, adică grupuri de acţiune locală (cum explicam mai sus) în care se pot reuni fermieri locali, autorităţi publice, ONG-uri şi alţi „actori“ din mediul rural şi care pot depune proiecte cu finanţare europeană pentru dezvoltarea zonelor pe care le reprezintă.

GAL-urile au potenţial

În zona Doljului, patru potenţiale GAL-uri se află încă în perioada de evaluare. Preşedintele unui GAL din Olt, Constantin Ciobanu, a evidenţiat avantajele unor astfel de forme asociative pentru dezvoltarea rurală a regiunilor pe care le reprezintă, dar a punctat şi disfuncţionalităţile întâmpinate, din cauza băncilor creditoare. În primul an de funcţionare, GAL-urile trebuie să aibă deja prima sesiune de proiecte depuse spre evaluare. În caz contrar, un GAL se desfiinţează. „Noi lansăm prima sesiune de proiecte în septembrie, pe Măsurile 322, 112 şi 141 în cadrul PNDR. Valoarea totală a proiectelor este de 2,85 milioane de euro“, a spus Ciobanu, în calitate de reprezentant al GAL Vedea-Găvanu-Burdea. El a arătat că partenerii din GAL cofinanţează proiectele, dar în momentul în care se angajează credite pentru a sprijini GAL-ul, băncile cer garanţii suplimentare, pe lângă cele de la Fondul de Garantare a Creditului Rural. „Banca cere ca preşedintele GAL-ului să garanteze în nume propriu şi să semneze bilet la ordin în nume propriu, ca formă de siguranţă pentru banca respectivă că proiectul acela se desfăşoară. Încercăm să căutăm alte soluţii, iar una dintre ele ar fi aceea ca firmele private să crediteze GAL-ul“, a explicat Constantin Ciobanu. În alte zone ale ţării, fie proiectele au fost cofinanţate de firmele private care compun GAL-ul, fie au primit fonduri de la consiliile judeţene.

Grupurile de producători se formează greu

La evenimentul de ieri au fost prezenţi şi fermieri din judeţ. Marinela Van der Waart, din Sadova, a povestit ce dificultăţi întâmpină cu grupul de producători înfiinţat în localitate: „Mentalitatea producătorilor este cea mai dificilă problemă. Este foarte greu să îi faci să creadă în ideea de a se grupa. Într-un astfel de grup trebuie să vii cu 80% din producţie, pe care să o comercializezi prin intermediul grupului de producători. Or acest lucru este dificil de realizat, pentru că producătorii trebuie să îşi declare producţia reală, să plătească impozite la stat. O altă problemă: avem un proiect de un milion de euro aprobat spre finanţare, în cadrul căruia Fondul de Garantare garantează 80%, iar producătorii trebuia să vină cu garanţii de 30%. Când au aflat că trebuie să participe în acest fel nu au dorit, pe motiv că e riscant“. Prin intermediul acestui grup de producători din Sadova s-a încheiat un contract de livrare a pepenilor galbeni, sub brandul „Melovita“, cu supermarketurile real-, şi Cora. Dar şi în acest caz, problema desfacerii producţiei a fost rezolvată pe jumătate. „În acest moment, supermarketurile ne iau 3,5 tone pe săptămână – pentru că atâta înglobează piaţa lor – , timp în care noi producem 25 de tone. Am fost nevoiţi să livrăm producţia la piaţa de gross, pe lângă Bucureşti. De la anul vom merge la export, în Olanda, de unde este soţul meu“, a precizat Marinela Van der Waart, din Sadova. Reprezentanta fermierilor a spus că şi anul trecut au exportat pepeni în Olanda, dar a fost dificil să se respecte condiţiile de calitate impuse de cumpărător.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS