Comisia Europeană aşteaptă în continuare un răspuns de la premierul român Victor Ponta la cererile sale în legătură cu criza politică ce afectează ţara şi speră să îl primească rapid, a declarat ieri Olivier Bailly, un purtător de cuvânt de la Comisia Europeană.
Ponta a afirmat vineri că a răspuns în scris la lista primită de la Comisia Europeană. Dar contactele au continuat între Bruxelles şi Bucureşti „în mod intens tot weekendul“, a subliniat ieri Olivier Bailly.
„Nu am primit până acum oficial o scrisoare finală din partea autorităţilor române“, a declarat el, adăugând că executivul european aşteaptă „confirmarea angajamentelor scrise ale guvernului“.
În cadrul întâlnirii de vineri de la Bruxelles dintre preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi premierul român, „noi am luat notă de poziţia lui Ponta, care a promis să răspundă urgent“. „Nu este timp de pierdut şi această scrisoare trebuie să ajungă urgent“, a insistat Bailly. Acesta a amintit ieri că CE „va adopta miercuri cele două rapoarte privind Bulgaria şi România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare“. În cazul României, acesta va „reflecta poziţia Comisiei cu privire la ultimele evenimente din această ţară“, a precizat el.
Lista cerinţelor Comisiei Europene faţă de România
Comisia Europeană a dat vineri publicităţii lista cerinţelor faţă de România, între acestea figurând nici o graţiere prezidenţială, nici o numire în posturile de procuror general al României şi de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Prezentăm această listă difuzată de RFI:
1. Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar (aflat deasupra intereselor partidelor politice):
*Reinstaurarea atribuţiilor Curţii Constituţionale de a verifica inclusiv constituţionalitatea deciziilor adoptate de parlament: abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38.
*Reinstaurarea regulii majorităţii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului (jumătate plus unu din numărul celor înregistraţi pe listele electorale): abrogarea OUG nr. 41.
*Renunţarea la folosirea de ordonanţe de urgenţă în cazul unor decizii care afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului ori Constituţia şi în situaţii care nu prezintă urgenţă.
*Evitarea utilizării publicării selective în Monitorul Oficial pentru a urmări scopuri politice şi mai ales pentru a evita decizii judiciare.
*Conformarea imediată în faţa tuturor deciziilor Curţii Constituţionale.
*Angajamentul autorităţilor publice de a respecta independenţa sistemului judiciar şi evitarea criticării acestor decizii judiciare.
2. Redarea încrederii:
*Numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul majorităţii partidelor politice, printr-un proces de numire transparent şi obiectiv.
*Nici o numire în posturile de procuror general şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub actuala preşedinţie: proceduri publice şi transparente şi liste deschise pentru oricine, selecţii bazate pe criterii de profesionalism şi integritate şi de palmares în domeniul luptei anticorupţie.
*Nici o graţiere prezidenţială în cursul actualei preşedinţii.
*Numirea unor miniştri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Obligaţia celor care nu respectă aceste criterii să părăsească posturile.
*Demisia membrilor parlamentului care au primit decizii finale privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau corupţie la nivel înalt“.
Vineri, Ponta a afirmat că a trimis „un răspuns la cele 11 puncte ridicate“ de Barroso. Comisia Europeană i-a cerut coaliţiei de centru-stânga, care a preluat puterea în mai, să ofere garanţii ferme cu privire la independenţa justiţiei şi „respectarea imediată“ a deciziilor Curţii Constituţionale.
