În aceste zile, când Naşterea Domnului bate la uşă, iar din toate părţile, la radio sau televizor, în magazine şi în pieţe, suntem asaltaţi de colinde şi ornamente de sezon, Moş Crăciun cu barba albă şi desaga plină de cadouri este de departe cel mai mediatizat personaj
Moş Crăciun a intrat în linie dreaptă cu pregătirile pentru mult aşteptata Noapte de Ajun, când, cu mic cu mare, ne îndreptăm paşii spre bradul frumos împodobit, în speranţa că vom găsi aici un cadou care ne va încălzi inima. Însă, nu toată lumea are sentimente frumoase faţă de simpaticul bătrânel. O asociaţie catolică germană a demarat o campanie pentru a-l scoate pe Moş Crăciun în afara legii, pentru ca în acest fel să pună capăt consumismului. Pentru reprezentanţii Asociaţiei „Bonifatiuswerk“ nu este decât „un simbol al consumismului“, care nu are nimic în comun cu legendarul Sfânt Nicolae. În opinia membrilor asociaţiei, Moş Crăciun din zilele noastre este mai degrabă un produs de marketing şi, din acest motiv, ei doresc înlocuirea imaginii sale cu una ceva mai tradiţională şi similară sfântului după care s-a inspirat. De altfel, pe site-ul organizaţiei, Sfântul Nicolae este prezentat drept un binefăcător, un om care nu a ezitat niciodată să sară în ajutorul celor aflaţi la ananghie. Se crede că Sfântul Nicolae s-a născut în jurul anului 280 d.Hr. în Patara, lângă Myra, în actuala Turcie.
Foarte admirat pentru credinţa şi bunătatea sa, Sfântul Nicolae a ajuns subiectul multor legende. Se spune că el a renunţat la o parte din averea sa şi a decis să călătorească în zonele rurale pentru a-i ajuta pe oamenii săraci. În plus, Sfântul Nicolae este considerat ocrotitor al marinarilor, al fetelor nemăritate, mireselor, celor acuzaţi pe nedrept, călătorilor, comercianţilor şi, mai ales, al copiilor. În timpuri mai noi, se pare că notorietatea în scădere a lui Moş Nicolae şi transformarea lui în Santa Claus (Moş Crăciun) se datorează unei geniale iniţiative de marketing din perioada interbelică (1931) aparţinând companiei Coca Cola. Aceasta a impus imaginea de astăzi a lui Moş Crăciun, cel îmbrăcat în roşu, cu barbă albă şi încărcat cu daruri pentru copiii de pe întreaga planetă.
Duşmanul siluetei
Iar asta nu e tot. Un cercetător australian afirmă chiar că Moş Crăciun oferă un exemplu negativ în materie de sănătate, având burtă şi deplasându-se mereu într-o sanie, deşi ar trebui să ţină regim şi să meargă pe jos sau cu bicicleta.
„Pe plan epidemiologic, există o corelaţie între ţările care îl venerează pe Moş Crăciun şi cele în care rata obezităţii la copii este ridicată“, a declarat Nathan Grills, un specialist australian în domeniul sănătăţii publice. Acesta reaminteşte, în studiul său, tradiţia din anumite ţări conform căreia oamenii lasă noaptea pe masă, multe prăjituri şi brandy pentru Moş Crăciun, acestea având un efect negativ asupra siluetei Moşului, dar şi pentru „obezitatea parentală“. În opinia cercetătorului australian, oamenii ar trebui încurajaţi să împartă mai degrabă cu renii lui Moş Crăciun porţiile de morcovi şi de ţelină, care sunt lăsate noaptea afară, în faţa casei. Iar criticile nu se opresc aici. „Putem uşor să ne imaginăm raţionamentul unui copil de 12 ani: «Moşul fumează, trebuie să aibă deja 99 de ani, dar încă nu a murit din cauza unui cancer la plămâni»“, a mai atras atenţia cercetătorul.
Fapte bune
Însă, criticile nu ar trebui să fie aşa vehemente dacă ne gândim câte eforturi face Moşul ca într-o singură noapte să ajungă la toţi copiii de pe Mapamond pentru a le lăsa un cadou. Să ne gândim doar că, potrivit statisticilor, pe pământ există două miliarde de copii. Dacă punem la socoteală că Moşul nu îi vizitează pe musulmani, hinduşi, budişti, adică 15 la sută din numărul total de „clienţi“, rezultă că simpaticul bătrânel tot trebuie să coboare pe hornul a cel puţin 91,8 milioane de case, unde locuiesc, în medie, 3,5 copii. Graţie fusului orar şi mişcării de rotaţie a Terrei, Moş Crăciun are la dispoziţie doar 31 de ore pentru a-şi duce la îndeplinire misiunea, presupunând că el ar călători, aşa cum ar fi logic, dinspre est spre vest. Asta ar însemna 88,6 vizite pe secundă. Altfel spus, pentru casa fiecărui creştin cu un copil cuminte „în bătătură“, Moşul are la dispoziţie 1/1000 de secunde ca să parcheze, să sară din sanie, să coboare pe horn, să pună cadourile sub brad, să mănânce şi să bea ceea ce i-a lăsat gazda în semn de bun venit, să se caţere din nou pe horn, să urce în sanie şi să se îndrepte spre casa următoare.
Iar asta nu e tot. În urma unor calcule, s-a stabilit că sania Moşului ar trebui să se deplaseze cu 962 km/secundă, adică de 1.000 de ori mai repede decât viteza sunetului. Cu titlu informativ, poate ar trebui să ştiţi că vehiculul cel mai rapid construit de om este sonda spaţială Ulisse, care se deplasează cu „modesta“ viteză de 40,5 km/s. Un ren normal poate atinge maximum 22 km/oră. Însă, dincolo de calcule, ce nu face Moşul ca să aducă un zâmbet pe faţa copiilor?
Teorii şi teorii
Mai nou, oamenii de ştiinţi s-au aventurat în fel de fel de teorii cu privire la reşedinţa Moşului. De exemplu, inginerul suedez Anders Larsson şi colegii săi sunt convinşi că simpaticul bătrânel ar trebui să locuiască în Kârgâstan, în Asia Centrală. În ciuda faptului că, potrivit legendei, Moş Crăciun locuieşte la Polul Nord, multe oraşe din zonă disputându-şi rezidenţa acestuia, bătrânul cu barbă căruntă ar avea originile în Kârgâstan, pentru că doar aşa se explică faptul că reuşeşte să se achite la timp de „sarcinile de serviciu“. Iar teoriile nu se opresc aici. Manuel Guedel, astrofizician la Paul Scherre Institut din Elveţia, este convins că l-ar fi văzut pe Moş Crăciun printre stelele din inima Nebuloasei Orion, un fel de „maternitate“ a Căii Lactee, unde se „nasc“ multe stele noi.
• Delia Pătru
