La Muzeul de Artă s-ar putea construi un pavilion dedicat sculptorului Constantin Brâncuşi, piesa de rezistenţă a proiectului fiind un cub de sticlă care va avea în centru un ou
Cunoscutul arhitect Dorin Ştefan a venit ieri la Craiova pentru a prezenta un proiect privind realizarea unui pavilion Brâncuşi în curtea Muzeului de Artă. Proiectul este conceput chiar după ideile marelui sculptor român, pe care acesta ar fi trebuit să le pună în aplicare în 1937, în India, la solicitarea unui maharajah. Ştefan a dezvăluit că Brâncuşi trebuia să construiască pentru prinţul indian un cub alb, cu latura de 12 metri, care ar fi adăpostit o sculptură apropiată de filosofia budistă. Arhitectul susţine că a încercat o transpunere într-o versiune modernă a ideilor lui Brâncuşi, motiv pentru care cubul pe care vrea să-l construiască va avea în interior un ou.
„Am venit aici pentru a vedea dacă un astfel de pavilion s-ar putea realiza la Craiova. Un Muzeu Brâncuşi e mai greu de făcut, pentru că nu există la noi atâtea piese care să-l identifice, dar ştiu că la Craiova sunt câteva. Aşa că un pavilion Brâncuşi va fi un semnal că acolo există ceva legat de marele nostru sculptor“, a spus Dorin Ştefan. Arhitectul susţine că, iniţial, s-a gândit la un cub cu latura de 20 de metri, dar şi-a dat seama că nu este posibil după ce a vizitat zona din jurul Muzeului de Artă: „Aşa am ajuns la concluzia ca latura cubului să aibă 12 metri, pavilionul ovoidului urmând să fie amplasat undeva în dreapta muzeului, iar intrarea să se facă prin subsol“.
Tot cubul va fi din sticlă şi nu va avea suport metalic, pentru că sticla se va lipi cu ultrasunete şi cu o soluţie specială. Accesul în ou se va face cu ajutorul unei scări autoportante, care va duce la o platformă de vizitare. Forma ovoidală se va crea dintr-o pânză albă de paraşută, aflată sub presiune, „ca într-un balon unde se joacă fotbal“. Oul va crea permanent o vibraţie, iar înăuntru va fi o hologramă cu o operă a lui Brâncuşi, „Pasărea în spaţiu“ sau „Rugăciune“. Intrarea în ou se va face din interior, pe sub Muzeul de Artă, unde va exista o galerie cu ateliere de creaţie, sală de expoziţie cu cele cinci lucrări ale lui Brâncuşi aflate în patrimoniul instituţiei, o sală de conferinţe, dar şi o zonă cu proiecţii din atelierul sculptorului şi cu piese reproduse la o scară de unu la unu.
„Care gard îl demolăm?“
Proiectul prezentat de Dorin Ştefan a fost dezbătut de mai mulţi arhitecţi olteni. Principala problemă ridicată a fost gardul din faţa muzeului şi posibilitatea ca el să fie dărâmat pentru a scoate cât mai în evidenţă cubul. Gardul este făcut însă de arhitectul francez Paul Gottereau, cel care a proiectat şi palatul, şi este considerat monument istoric. „Nu cred că îl dăm jos, pentru că e destul de transparent“, a spus Dorin Ştefan. „Atunci să facem acest muzeu în spate, pentru că acolo gardul nu e cu substanţă istorică şi îl putem da jos“, a fost o altă părere. „Spaţiul din spate e strâmt. Cubul reprezintă palatul, iar în faţă ar avea o poziţie de reverenţă“, a explicat Dorin Ştefan.
