Alegătorii nu vor putea să folosească nici la aceste ALEGERI PARLAMENTARE cărţile de alegător.
Documente necesare pentru vot:
1. Pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţara:
•Cartea de identitate,
•Cartea de identitate provizorie,
•Buletinul de identitate.
2. În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate: paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate;
3. În cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşportul simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate;
4. În cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu;
5. În cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.
Fiecare alegător îşi va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret şi orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.
Legea menţionează că participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
Deputaţii şi senatorii se aleg, la scrutinul de duminică, în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
Astfel, un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.
Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi vor exercita dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din ţara în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşă, a anunţat vineri, că numărul românilor majori cu domiciliul stabil în străinătate şi, prin urmare, cu drept de vot, este de 441.769.
Cei cu domiciliul sau reşedinţa într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României şi unde nu este posibilă organizarea unei secţii de votare îşi pot exercita dreptul la vot în oricare dintre secţiile de votare organizate în statele care fac parte din acelaşi colegiu uninominal. Reşedinţa în străinătate se dovedeşte cu orice document eliberat de autorităţile străine.
Personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare votează la secţia de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care îşi desfăşoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară şi va putea vota pe baza paşaportului diplomatic sau a paşaportului de serviciu.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, urnele speciale nu vor putea fi utilizate la secţiile de votare din străinătate la alegerile din 9 decembrie.
Decizia a fost luată ca urmare a faptului că în străinătate secţiile de votare nu sunt organizate potrivit criteriului teritorial utilizat în ţară, respectiv în baza criteriului numărului de locuitori şi ţinând cont de faptul că prin "rază teritorială arondată de votare" se înţelege perimetrul teritorial compus din imobilele în care domiciliază alegătorii înscrişi în listele electorale permanente şi că în străinătate nu se utilizează liste electorale permanente.
Membrii Birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii votează la secţia la care îşi desfăşoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secţia de votare respectivă şi sunt arondaţi, conform domiciliului, în altă secţie de votare a aceluiaşi colegiu uninominal.
Potrivit Legii electorale, candidaţii pot vota la oricare dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.
Pentru organizarea alegerilor au fost constituite circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
La alegerile din 9 decembrie, au fost delimitate 315 colegii de deputat şi 137 colegii de senator, corespunzător numărului senatorilor şi deputaţilor care vor fi aleşi.
Numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare.
Cele 315 mandate de deputat vor putea fi suplimentate cu maximum 18 mandate, rezervate, prin lege, candidaţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care sunt reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale.
Legea electorală permite atribuirea către competitorii electorali a unor mandate în plus faţă de cel stabilit potrivit normei de reprezentare.
