* Chiar dacă anul viitor se vor opera majorări salariale pentru bugetari, procentele nu vor aduce lefurile angajaţilor de la stat la nivelul dinaintea măsurilor de austeritate, susţine guvernatorul BNR, Mugur Isărescu * Cursul valutar se află într-o zonă de „relativă stabilitate şi sustenabilitate”, iar pentru creşterea economică de anul viitor este nevoie de sume mai mari alocate pentru investiţii.
Salariile angajaţilor din sectorul bugetar vor creşte anul viitor, dar nu vor reveni la nivelul de dinaintea reducerii cu 25% aplicată de la 1 iulie 2010, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care crede că Guvernul şi-a făcut treaba din punct de vedere al nevoii de ajustare a economiei. „Reducerea de 25% (n.r. – a salariilor bugetarilor) s-a aplicat la jumătate de an, ceea ce înseamnă, chiar cu vorbele domnului Vlădescu (n.r. – fost ministru al Finanţelor), că dacă s-ar fi aplicat de la începutul anului ar fi fost doar de circa 12%. (…) Pentru că o anumită reducere va trebui să rămână şi la anul, indiferent de cât va fi inflaţia, asta iarăşi pe un calcul aritmetic simplu, scăderea de la anul, comparativ cu 2009, adică începutul acestui an, va fi mult mai mică decât cea care s-a aplicat începând cu 1 iulie 2010”, a declarat Isărescu.
Euro, ţinut în frâu
Guvernatorul BNR consideră că nu există motive pentru o instabilitate a cursului de schimb valutar în 2011, arătând că leul se situează într-o zonă de „relativă stabilitate şi sustenabilitate”. Oficialul a explicat că deficitul extern „extrem de mare”, de 12 – 14% din PIB în 2007 şi 2008, a fost motivul instabilităţii cursului şi deprecierii leului. „Acest deficit s-a corectat. De doi ani avem un deficit între 4 şi 6% din PIB. Considerăm că un asemenea deficit de cont curent este sustenabil pentru România şi este şi bun. Jumătate din acest deficit este acoperit de investiţii străine, cealaltă de împrumuturi”, a continuat Mugur Isărescu. BNR s-a opus discuţiilor privind deprecierea leului întrucât o creştere a deficitului bugetar nu va pune la dispoziţie fonduri suplimentare şi va duce la descurajarea intrărilor de capital şi la ruperea relaţiilor cu creditorii internaţionali.
Avans economic de 1,5%
Şansele ca economia să crească anul viitor sunt mici dacă nu vor fi alocaţi mai mulţi bani de la buget pentru investiţii efective, nu statistice, în condiţiile în care sectorul privat îşi revine destul de greu, consideră guvernatorul BNR, iar statul ar trebui să investească în sectoare care „au capacitatea să mişte rotiţele economiei”. „Cred că într-adevăr infrastructura rutieră şi în general cea de transporturi, fiind mult rămasă în urmă, are nevoie de mai multe alocări guvernamentale. Mai trebuie să facem ceva: avem investiţii potenţiale masive în aceste fonduri europene, multe dintre ele nu au plecat la drum datorită faptului că au nevoie de o anumită cofinanţare, deci iarăşi de alocări de bani în cadrul bugetului. Cred că şi acolo putem să gândim investiţii mai mari”, a arătat Isărescu. Dacă s-ar acorda mai multe fonduri în aceste domenii, economia ar putea avansa anul viitor chiar cu mai mult de 1,5%.
