Curtea de Conturi a sesizat aproape în fiecare raport anual că plata stimulentelor dă naştere unor abuzuri şi plăţi ilegale, în unele cazuri fiind sesizat Parchetul pentru pedepsirea celor vinovaţi.
În ultimii ani, bonusurile şi sporurile acordate ilegal au depăşit 260 de milioane de euro, constată inspectorii Curţii. Deşi stimulentele trebuia acordate strict pentru performanţe, ele erau achitate în unele cazuri şi angajaţilor aflaţi în concediu de odihnă.
Raportul pe anul în curs al Curţii de Conturi va apărea la sfârşitul acestui an sau în prima parte a anului 2011, au declarat oficiali ai instituţiei, pentru HotNews. Problema nu e doar una legată de nivelul sumelor, ci şi de lipsa performanţei care acompania munca persoanelor „stimulate“. Şi peste toate, e legată de acordarea ilegală a banilor.
2008: Drepturi şi sporuri nelegale de 259
de milioane de euro
Fenomenul s-a extins şi generalizat în ultimii doi ani. Cuantumul drepturilor şi sporurilor aprobate în afara cadrului legal în anul 2008 se ridică la 953,5 milioane de lei (259 de milioane de euro), reprezentând 0,18% din PIB, fiind acordate la 4.488 de entităţi, respectiv la 234.029 de persoane angajate în administraţia publică locală, care reprezintă 36,4% din numărul de posturi finanţate din bugetele locale. În anul 2007 s-a constatat constituirea nelegală a unui fond de stimulente în sumă totală de 4,7 milioane de lei, din care plăţi nelegale în sumă de 4,8 milioane şi foloase nerealizate calculate în sumă de 84.000 de lei, la DGFP din 11 judeţe şi la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC). În urma controlului efectuat de structurile teritoriale ale Curţii de Conturi la Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), s-au constatat fapte generatoare de prejudicii în sumă totală de 385.000 de lei, constând în: decontarea nelegală a 50% din cheltuielile cu masa şi cazarea cursanţilor, respectiv cheltuielile cu serviciile de formare profesională, plăţi nelegale, stimulente acordate nejustificat salariaţilor aflaţi în concediu de odihnă.
2006: la MFP s-a constituit şi virat nelegal la fondul de stimulente suma de 5.045.910 lei
La şapte judeţe s-au constituit şi plătit, în mod necuvenit, fonduri de stimulare în suma totală de 1,4 milioane de lei, la care se adaugă şi foloase nerealizate în sumă de 77.000 de lei. Prevalându-se de definirea surselor de constituire a fondului de risc drept creanţe fiscale, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, din majorările de întârziere pentru neplata unor obligaţii fiscale principale datorate fondului de risc, în baza notei înregistrate sub nr. 253638/18.12.2006, s-a constituit şi virat nelegal la fondul de stimulente suma de 5.045.910 lei, încălcându-se în acest fel şi prevederile Legii nr. 313/2004 a datoriei publice.
Aceeaşi instituţie publică, sisteme diferite de salarizare
Drepturile de natură salarială pentru conducătorii unor instituţii publice (agenţii naţionale finanţate din venituri extrabugetare – Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei), care au calitatea de ordonatori principali de credite, nu sunt limitate, în timp ce pentru ordonatorii de credite care au funcţii de demnitate publică (ministru, secretar de stat etc.), precum şi pentru preşedintele României şi primul-ministru, acestea sunt limitate. În cadrul aceleiaşi instituţii publice se întâlnesc mai multe sisteme de salarizare pentru diferite categorii de personal (spre exemplu, Tribunale, Judecătorii, Curţi de Apel, Parchete, Curtea de Conturi, Ministerul Afacerilor Externe etc.). Sporurile şi stimulentele acordate la salariul de bază pentru salariaţii unor instituţii publice deţin o pondere importantă în câştigul brut lunar; această situaţie s-a constatat în sistemul sanitar, în instituţiile publice care colectează impozite, taxe şi alte contribuţii datorate bugetului public ş.a.
Ce a recomandat Curtea
Curtea de Conturi a recomandat modificarea legislaţiei în domeniul salarizării astfel încât să se asigure o legătură directă între sistemul de salarizare şi performanţă. Salarizarea personalului instituţiilor publice şi a altor entităţi, indiferent de forma de finanţare (buget public, venituri extrabugetare), să fie unitară din punct de vedere al salariului de bază, iar diferenţierile să aibă în vedere următorii factori: importanţa socială a muncii prestate (inclusiv responsabilităţile pe termen lung), contribuţia la bugetul public şi la dezvoltarea societăţii, riscul de corupţie, aptitudinile profesionale (stabilite în funcţie de: numărul de ani de educaţie în unităţile de învăţământ şi numărul de ani de experienţă în domeniu), performanţa profesională raportată la complexitatea, specificul activităţii, cantitatea şi calitatea muncii prestate, necesităţile de recrutare şi menţinere a personalului. De asemenea, Curtea a recomandat ca limita maximă a venitului brut lunar pentru personalul din sectorul bugetar şi din instituţiile publice, indiferent de sursa de finanţare, să fie stabilită la nivelul funcţiei de ministru.
Dan Popa HotNews
