http:http://www.youtube.com/watch?v=lb2e9ZOEJrM
http:http://www.youtube.com/watch?v=uLM_PP2LpZc
Europarlamentarii Marian Jean Marinescu şi Veronique Mathieu, membră a grupului Partidului Popular European, s-au întâlnit vineri cu mai mulţi reprezentanţi ai romilor din Dolj ca urmare a scandalului repatrierii a mii de cetăţeni de etnie romă.
Mai mulţi europarlamentari se află în România cu scopul de a înţelege circumstanţele care au condus la repatrierea a mii de romi de către statul francez. Doi dintre ei, Marian Jean Marinescu şi Veronique Mathieu, din Franţa, s-au întâlnit vineri la sediul Prefecturii Dolj cu lideri ai unor organizaţii ale romilor şi de integrare a romilor din judeţ. Reprezentanţii romilor au acuzat în general situaţia economico-financiară din România, tratamentul discriminatoriu la care ar fi supuşi membrii etniei în România, fapt care i-ar fi împins să plece din ţară în masă. Pe de altă parte, romii au acuzat şi tratamentele de care au parte în ţările occidentale atunci când muncesc şi au cerut ca repercusiunile faptelor unora dintre romi să se răsfrângă doar asupra acestora, nu colectiv, asupra unor întregi mase. Ei au apreciat totuşi măsurile care se iau la nivel european pentru reglementarea situaţiei. Mircea Cojocaru, de la Agenţia de Consiliere şi Sprijin pentru Minorităţi şi Persoane Defavorizate din România, este de părere că intervenţiile comune ar trebui să ţintească, în primul rând, prevenirea fenomenelor sociale care conduc la exodul în masă al romilor. „Consider că statul român ar trebui să se implice mult mai mult, prin oferirea de locuri de muncă. Strategiile sunt bune, dar trebuie puse şi în practică. Nu este suficient să scriem, să rămână pe hârtie, iar apoi să nu mai facem nimic sau să considerăm că aceste strategii nu au destulă putere. Din moment ce suntem membri ai Uniunii Europene trebuie să fim trataţi egal. Consider că prin măsurile luate de Franţa au fost încălcate drepturile omului şi ar trebui văzut ce se poate face pentru ca astfel de greşeli să nu se mai întâmple“.
Stilul de viaţă al romilor este rău înţeles
Europarlamentarul francez a apreciat unele mesaje ca fiind „foarte puternice“ şi a spus că a înţeles originea nemulţumirilor romilor şi că ei se află în aşteptarea unei recunoaşteri a etniei în Europa. „Cred că în acest sens este necesar ca dialogul să continue peste tot. Nu trebuie să negăm lucrurile care se întâmplă. O parte din cele prezentate sunt cunoscute în Franţa, faptul că exploatarea (muncitorilor romi – n.r.), de pildă, există şi în Franţa. Necunoscându-vă bine, cum putem să vă dăm ceea ce dumneavoastră ne cereţi? Nu este vorba de rasism, în Franţa. Eu am adoptat a doua fiică şi are o culoare mai închisă. Nu e o problemă de rasism ce se întâmplă în Franţa, ci una de comportament. De stilul de viaţă al romilor, pe care societatea franceză nu-l înţelege în acest moment. Este perceput greşit. Trebuie să-l înţelegem, fiindcă ne e puţin străin“, a spus Veronique Mathieu. Aceasta a mai spus că, pe lângă problema comportamentului şi a stilului de viaţă, mai există una, a delincvenţei şi cerşitului în mod agresiv, care deranjează şi afectează societatea franceză. Mathieu a recunoscut că în aceste cazuri, într-adevăr, se vorbeşte de comunitatea romă, nu doar de aceia care comit faptele, şi a reiterat necesitatea dialogului pentru ca aceste lucruri să fie lămurite. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a arătat că este nevoie de o dublă implicare în procesul de integrare, a celui care integrează şi a celui care doreşte să se integreze, şi consideră că o politică unitară la nivel european în privinţa romilor ar fi binevenită. „Oricât am rezolva problemele din toate ţările, tot va exista o parte a acestei etnii care se va deplasa în alte ţări, aşa cum există cetăţeni europeni care se mută în altă ţară. Ce a început să se creeze este nevoia unei platforme europene pentru romi. Sunt voci care spun că trebuie politică europeană, dar sunt şi voci care spun că aceste lucruri trebuie rezolvate în fiecare ţară. Am spus şi în plenul parlamentului că fiecare ţară poate da o listă cu ceea ce face pentru romi. Pentru mine este important ca aceste liste să cuprindă la un moment dat aceleaşi lucruri“, a mai afirmat Marian Jean Marinescu
Care e adevărul?
Cei doi europarlamentari au poposit apoi la Şcoala nr. 13, de pe strada Bucovăţ. Dacă prezenţa de obicei în această şcoală este mai mult decât redusă, vineri elevii erau la ore, pe fiecare bancă erau coli albe. Întâmplător sau nu, majoritatea elevilor desfăşurau activităţi „educative“- de la clasa I – până la clasele mari, toţi elevii desenau… Următoarea unitate de învăţământ vizitată a fost Şcoala nr. 12 „Decebal“ din Craiova, după care cei doi europarlamentari au poposit pentru câteva minute la sediul Inspectoratului Şcolar, unde s-au întâlnit cu inspectorii generali ai învăţământului doljean, dar şi cu manageri de la Şcolile din Cerăt, Filiaşi, Şcoala nr. 16, Coţofenii din Faţă. „Nu am venit în România cu o imagine deja formată, ci dimpotrivă, am vrut să văd care este realitatea. Sunt copiii romi integraţi în învăţământul de masă, frecventează cursurile? Am constatat că dialog există, elevii sunt prezenţi la ore, lucrurile arată cu totul altfel decât poate îşi imaginează mulţi europeni. Am vrut să aflu care sunt problemele reale cu care se confruntă dascălii români şi ce putem face noi pentru a-i ajuta“, a spus Veronique Mathieu.
Oficial, e bine
Reprezentanţii ISJ Dolj au vorbit europarlamentarilor despre proiectele care se desfăşoară la nivelul Doljului pentru susţinerea copiilor romi şi încurajarea acestora de a frecventa şcoala. „Avem inspector de specialitate pe problema minorităţilor. Apoi, în majoritatea unităţilor de învăţământ există mediatori şcolari care păstrează legătura între familie – elev – şcoală, limba romanii este predată de 30 de dascăli în Dolj. Elevii romi nu sunt vitregiţi cu nimic faţă de restul elevilor. Anual, oferim aproximativ 100 de locuri speciale în licee – rezervate copiilor romi şi aproximativ 40 de locuri la Universitate. Împreună cu organizaţii nonguvernamentale am gândit programe speciale pentru aducerea copiilor romi la şcoală, pentru a încerca să-i ajutăm să recupereze materia pierdută“, a precizat Mihaela Moţăţeanu, inspector general la ISJ Dolj.
Reprezentanţii Şcolii nr. 16 din Craiova, în care elevii de etnie romă sunt în proporţie de 30-35%, au povestit că, până în urmă cu doi ani, mulţi dintre elevii romi îşi ascundeau din diferite motive etnia. În momentul în care au aflat că există locuri rezervate la liceu sau facultăţi special pentru ei au început să-şi asume identitatea. Şi directorul Şcolii din Coşoveni, în care elevii de etnie romă sunt în proporţie de 25%, au povestit europarlamentarilor că principala problemă este căsătoria precoce a copiilor romi: „Din clasa a V-a, fetele de etnie romă nu mai frecventează şcoala, se căsătoresc şi nu mai sunt lăsate să înveţe. Încercăm să îi convingem să se întoarcă la şcoală, dar este imposibil, mai ales când vine vorba despre fete“. Managerul Şcolii Cerăt, unde 60% dintre elevi sunt romi, a povestit că, pe lângă programele care se desfăşoară în majoritatea unităţilor de învăţământ, din această toamnă vor să pună în practică un proiect finanţat de Fondul de Educaţie pentru Romi care vizează 20 de elevi. Trei mentori familiali ar urma să meargă în casa fiecărui copil prins în proiect pentru a-l ajuta la teme…
În vizită la romi
Punctul culminant al prezenţei europarlamentarilor în Craiova a fost vizita pe care au făcut-o unei familii de romi aleasă pe sprânceană şi periplul prin târgul de pe Râului. Oaspeţii au fost trataţi cu ceai şi au aflat despre obiceiurile etniei. La târg, parlamentarii europeni au fost întâmpinaţi de administratorul Nicolae Dumitru, consilier pe probleme de romi al primarului. „Amândouă, veniţi la mine“, a strigat el după vânzătoarele care lăsaseră ţoalele baltă speriate că a venit garda în control. Le-a venit inima la loc şi s-au aliniat cuminţi lângă mormanul de haine la mâna a doua. „Uite, e domnul primar şi fostul domnul perfect al nostru, care ne-a ajutat“, le-a spus Dumitru părinteşte. „Acum vorbiţi şi voi câteva probleme, ce vă trece prin cap!“, le-a îndemnat şeful. „Ce să vorbim?“, a întrebat timid o femeie de etnie romă. „Ce vrei tu“, a venit răspunsul nervos. „Aici stăm pentru o plasă de mâncare“, au început femeile, prinzând curaj. „Cine v-a creat această posibilitate“, întreabă Dumitru. „Dumneavoastră, şeful nostru“. „Nuuu, nuuu, domnul primar“, le-a corectat el, supărat pe răspuns. Văzând că e rost de vorbă, femeile şi-au dat drumul la limbă. „Da, am fost la cerşit, de sărăcie, nu de drag. Să nu ne mai expulzeze. Copiii noştri au cerşit la semafoare, mai luau din tomberoane, mai făceau şi ei un euro-doi, dar la noi nu se poate că e mâncarea stricată în magazine“, s-au plâns femeile de etnie romă. Europarlamentara Mathieu le-a sfătuit să-i îndemne pe copii să meargă la şcoală. „Da, dar avem mulţi copii şi nu avem posibilităţi să-i dăm la şcoli, liceuri. Nu avem bani de cărţi, de cadre didactice“, s-au văicărit femeile. Din târg, delegaţia oficială a plecat apoi la Şcoala din comuna Coţofenii din Faţă, acolo unde este un număr mare de elevi de etnie română.
