Numărul persoanelor care vor primi pensie se va reduce în acest an cu 253.000, ca urmare a măsurilor de modificare a vârstelor de pensionare, precum şi de descurajare a accesului la pensionarea anticipată şi de invaliditate, se arată în proiectul legii unitare a pensiilor.
Pe actualul sistem, statul român ar fi trebuit să plătească încă 250.000 de pensii anual pentru persoanele care ar ieşi fraudulos la pensie pe caz de boală şi pentru angajaţii care ar ieşi înainte de termenul legal din câmpul muncii.
Ministerul Muncii mizează pe reducerea numărului de pensionari „cu 253.000 de persoane în anul 2010 şi cu 284.000 în 2020, ca urmare a măsurilor de modificare a vârstelor de pensionare, precum şi de descurajare a accesului la pensionarea anticipată şi de invaliditate“, datorită aplicării legii unitare a pensiilor, şi pe „reducerea cheltuielilor bugetului public consolidat cu 2,761 miliarde de lei în anul 2010 şi cu 24,119 miliarde de lei în anul 2020“.
Analiza ministerului arată că numărul persoanelor care contribuie la sistemul de pensii va creşte în acest an cu aproape 244.000 şi se va majora cu circa 529.000 până în 2020, prin integrarea în sistemul public de pensii a cadrelor militare şi funcţionarilor publici cu statut special din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi prin atragerea de noi contribuabili din categoria liber-profesioniştilor, avocaţi şi personal clerical (culte recunoscute de lege şi neintegrate în sistemul public de pensii).
Guvernul vrea să descurajeze pensionările de invaliditate „abuzive, nejustificate medical“, prin înlocuirea documentelor medicale completate de medicul specialist „cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale“.
„De asemenea, se prevăd reglementări suplimentare, cu termene şi, mai ales, cu penalizări, la procedura de expertizare medicală. În acest mod se asigură creşterea responsabilităţii medicului asigurărilor sociale. În sprijinul acestuia, legea prevede posibilitatea încheierii de convenţii între casele de pensii şi spitale, laboratoare, clinici etc. pentru reverificarea dosarelor medicale la care există suspiciuni“, se arată în expunerea de motive a proiectului legii sistemului unitar de pensii.
Proiectul de lege prevede că acordarea gradului III de invaliditate în cazul persoanelor cu boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă se va face numai după împlinirea vârstei de 45 de ani. Celelalte persoane din această categorie pot beneficia de recalificare şi reinserţie profesională.
Ministerul Muncii arată că numărul de pensii anticipate parţiale aflate în plată este de 115.000, „tendinţa fiind de creştere“, motiv pentru care „noua lege prevede înăsprirea condiţiilor de acordare a acestui tip de pensie, crescând penalizarea acordată la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard de pensionare“.
Pensii mai mici cu 45% pentru cei care se pensionează anticipat
„Anticiparea nu poate să depăşească 60 de luni (5 ani) faţă de vârsta standard de pensionare, iar penalizarea maximă devine 45%, faţă de 30% în prezent“, se mai arată în proiectul de lege.
Documentul prevede, totodată, că, „în perioada de anticipare, persoana nu poate cumula pensia anticipată parţială cu un venit salarial (cu excepţia asociatului unic, asociaţi comanditari sau acţionari)“.
Ministerul Muncii susţine că vârsta medie de pensionare în România „este mult prea scăzută, aceasta fiind de 54 de ani şi şapte luni, faţă de vârstele standard de pensionare cerute de legislaţia în vigoare în trimestrul IV 2009, de 58 de ani şi opt luni pentru femei, respectiv 63 de ani şi opt luni pentru bărbaţi“.
„În anul 2009, cheltuielile totale anuale pentru pensii în România au fost de circa 39 de miliarde de lei, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare, ponderea acestora în produsul intern brut fiind de 8%, cu tendinţă de creştere“, se mai arată în expunerea de motive a proiectului legii sistemului unitar de pensii.
Numărul total de pensionari în plată în România la nivelul lunii noiembrie 2009 era de 5,54 milioane, în timp ce numărul total de contribuabili la sistemul public de pensii nu depăşea, la aceeaşi dată, 5,65 milioane, astfel că raportul de dependenţă al sistemului public de pensii este în prezent de 0,98 pensionari / 1 contribuabil, ceea ce a determinat creşterea deficitului bugetului de pensii în 2009 la aproape 1,5 miliarde de euro.
„Conform unei revizuiri recente a estimărilor Băncii Mondiale (2009), în urma consultărilor privind măsurile de reformă a legii pensiilor din România, se evidenţiază că, la nivelul anului 2050, deficitul creat de cheltuielile cu pensiile din PIB, prin păstrarea sistemului actual, va ajunge la circa 12%“, se mai arată în document.
