Meşteri sticlari, olari, pictori şi ţesători din 25 de judeţe ale ţării şi-au dat întâlnire la Craiova, la cea de-a XXXII-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari.
În costume populare reprezentative pentru regiunile din care vin, dând curs măiestriei native, meşterii de pretutindeni au venit în faţa craiovenilor cu cele mai izbutite creaţii. Într-un cort, la o măsuţă, un olar ajuns la vârsta a treia desenează diferite forme pe un vas de lut. „Curat talent!“, „Adevărată artă“ sunt cuvintele celor care se opresc pentru o clipă în faţa sa. Actul creaţiei nu dă pace nici celor mai tineri meşteri. La altă măsuţă, într-un alt cort, un sticlar făureşte un mic îngeraş. La ora târgului, preţul muncii sale este un leu. O lebădă valorează şase lei, iar preţul creşte cu fiecare obiect mai măricel ieşit din mâna lui.
Exponatele atent lucrate, ştergare, vase de Horezu, ouă împodobite cu mărgele, linguri de lemn sculptate în văzul lumii, păpuşi din foi de porumb în costume populare, toate şi-au aflat locul. În mirosul cozonacilor săseşti şi în sunetul lin al unui nai, bruiat teribil de muzica ce răzbate din boxele de la Expoziţia de haine găzduită de Teatrul Naţional, totul reflectă realitatea: tradiţionalul în luptă cu modernul, subjugarea culturilor transmise din generaţie în generaţie şi forfota supărătoare a aşa-zisului modernism.
Înapoi la tradiţii
Cu fiecare colţ de cort prin care răsuflă tradiţia, arta pură te cuprinde în braţele ei. Nimeni nu poate rămâne indiferent la frumuseţea obiectelor: o potcoavă din lemn de la Harghita, un mesaj de pe o cruce în miniatură din Cimitirul vesel: „Sub această cruce grea / Zace biata soacră-mea / Trei zile de mai trăia / Zăceam eu şi citea ea / Voi care treceţi pe aici/ Aveţi grijă n-o treziţi“ te introduc perfect în atmosfera târgului. Păpuşile în costume populare te îmbie să le atingi. Frumuseţea micilor costume care le îmbracă arată măiestria. Cu 40 de lei, o astfel de ţărăncuţă poate intra în casa dumneavoastră. Costume populare în mărime naturală, brodate manual, impresionează şi ele. Preţul este însă ceva mai piperat: 600 de lei. Nu lipsesc oalele de pământ, vasele de sarmale care dau o aromă aparte preparatelor gătite în ele, tablourile realizate din fire de aţă sau pastă de modelat, primele la 110 lei, cele din urmă la zece lei, toate îşi etalează frumuseţea în faţa muşteriului de la târg.
La ţuică şi cârnaţi înainte
Coadă mare la două standuri: cel cu ţuică de Morăreşti şi brânzeturile şi afumăturile de Sibiu. Ciolanul afumat, caşul afumat, brânza în coajă de brad, pastrama de oaie le-au făcut cu ochiul craiovenilor de la târg încă din prima zi. Pancarda cu „Produse ecologice: Brânzeturi şi afumături“ a captat atenţia, aşa că gurmanzii de la târg, convinşi de bucăţica oferită pentru degustare, s-au aşezat frumos la coadă. Un gust deosebit le gâdilă papilele gustative, iar şirul celor care aşteaptă la rând creşte văzând cu ochii. Curiozitate mare şi la cortul cu bunătăţi de la Bacău: zacuscă de gogonele, dulceaţă de măceşe negre sau de zmeură, păstrăv afumat în hârzob de brad, toate răspândesc un miros îmbietor, aşa că… la hrană înainte!
