Două luni. De atât a fost nevoie ca mormanele de gunoi să reapară, dese, arogante, în locurile în care cei implicaţi în campania „Craiova curată“, desfăşurată la începutul verii de Gazeta de Sud şi Primăria Craiova, au muncit două săptămâni pentru imaginea oraşului. Amenzile, când timide, când ameninţătoare, par să nu aibă efect.
În patru săptămâni, Garda de Mediu a amendat şase firme cu peste 100.000 de lei. Poliţia Comunitară a tăiat 148 de chitanţe în luna august şi 132 în primele 12 zile ale lui septembrie. Serviciul de Control Gospodărire Comunală a acordat aproximativ 15 amenzi în iulie şi august. Mizeria se-ntinde însă de la o zi la alta. Ca o sfidare, câţiva metri mai departe de pancartele pe care scrie clar „Interzisă aruncarea gunoiului“, cineva a aruncat saci cu hârtie igienică, cărămizi sparte, cârpe, sticle, resturi de la materialele de construcţii. Nici unul dintre cele 15 puncte în care voluntarii campaniei au adunat, timp de două săptămâni, în luna iunie, gunoaiele n-a fost menajat: zona ANL-urilor de pe strada Potelu, intrarea în Craiova dinspre Gherceşti, Cârcea sau Şimnicu de Sus, centura de nord a oraşului, toate îşi recapătă, încet, încet, aspectul murdar.
O campanie cu bune intenţii
La începutul lunii iunie, când anunţam campania „Craiova Curată“, al cărei obiectiv era acela de ecologizare a centurii ocolitoare de nord a municipiului şi a intrărilor în oraş, dar şi de responsabilizare faţă de mediul înconjurător, cititorii Gazetei de Sud au privit cu scepticism iniţiativa. Nu pentru că participanţii anunţaţi – elevi de liceu, angajaţi Selgros şi Ford, persoane private de libertate din Penitenciarul de Maximă Siguranţă şi Penitenciarul Pelendava, angajaţi ai Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public Craiova, Regiei de Salubritate, ai companiei DELTA 93 ACM, ai companiei ECO SUD şi voluntari (în final, s-au dovedit a fi doar doi!) – n-ar fi reuşit să cureţe cele 15 locuri selectate, ci pentru că, spuneau atunci, nu vom fi în stare să păstrăm curăţenia decât de frică. La două luni după acel demers, gunoaiele au apărut din nou, iar pedepsele sunt administrate lunar.
Fac ce vreau, că plătesc impozite
Amenzi s-au acordat, dar lucrurile arată că acestea au fost ori prea puţine, ori prea mici. Nesimţirea craiovenilor pare mai puternică decât pedepsele. Singurele care ustură sunt cele acordate de Garda de Mediu, între 5.000 şi 20.000 de lei. Doar câţiva dintre cei care sunt răspunzători de mizeria înşirată pe terenurile publice sunt depistaţi. Ileana Şerban, directorul coordonator adjunct al Gărzii, spune că se-ntâmplă ca atunci când oamenii ei ajung în teren să nu mai găsească nici un vinovat. În plus, chiar şi după ce primesc amenzi, craiovenii tot nu se potolesc. „Mergem în punctele nevralgice la două, trei zile. Amenzile sunt între 700 şi 2.500 de lei, iar dacă se achită în 48 de ore, se reduc la jumătate. Problema apare, însă, când întâlneşti copii sau bătrâni. Ce poţi face atunci? În plus, amezile noastre sunt moderate, cea minimă, de exemplu, este de 350 de lei, dacă e plătită repede. La noi nu ustură. Dacă intervine însă Garda de Mediu, este altă treabă. Pentru o amendă de-a lor, plângi toată viaţa!“, explică Dan Dobrescu, directorul Serviciului de control Gospodărire Comunală.
De ineficienţa pedepselor şi de greutatea depistării celor care încalcă legea se plânge şi directorul Constantin Petrescu de la Poliţia Comunitară. Aici, amenzile sunt între 500 şi 1.000 de lei, pentru persoanele fizice, şi între 700 şi 1.500 de lei, pentru cele juridice. Nici aşa însă curăţenia nu poate fi păstrată. „Unii au impresia că pot arunca gunoaiele oriunde, că de aia plătesc impozite, să strângă primăria după ei“, povesteşte directorul Poliţiei Comunitare.
