Cea mai dificilă perioadă a crizei economice a trecut pentru Europa Centrală şi de Est şi, deşi persistă riscurile asupra ţărilor din regiune, injecţiile de capital de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană au redus pericolul unei prăbuşiri economice, relatează Reuters.
După starea de panică din Europa emergentă, ce a început anul trecut, investitorii trec acum din postura de evitare a pierderilor în cea de a alege activele cu cele mai bune performanţe. Pericolele însă rămân. Analiştii susţin că o depreciere a monedei Letoniei sau o tendinţă de vânzare în pieţele emergente, determinată de o corecţie a pieţelor americane în al patrulea trimestru, ar putea duce la o nouă depreciere a acţiunilor şi valutelor.
Mai mult, în contextul creşterii şomajului şi al adâncirii deficitelor bugetare, economiile din regiune nu sunt estimate să revină prea curând la creşterile de peste 6% înregistrate înainte de criză.
Însă, după injectarea a zeci de miliarde de euro în regiune, de către FMI şi Uniunea Europeană, precum şi după facilităţile de lichiditate extinse de băncile centrale, riscurile intrării mai multor state în faliment şi pericolele prăbuşirii sistemelor bancare au trecut, susţine Matthias Siller, din cadrul Barings Asset Management. „Scenariul intrării statelor din Europa emergentă în incapacitate de plată şi într-o criză de lichiditate a trecut. FMI este acolo şi injectează bani, iar, dacă va fi nevoie de alte cinci miliarde de dolari, vor fi oferiţi“, a spus Siller.
Tendinţe de creştere
După vânzarea masivă generată de panică în Europa Centrală şi de Est, a urmat o tendinţă de creştere, care a început în pieţele dezvoltate şi s-a extins în martie în cele emergente, susţin analiştii. De atunci, zlotul şi forintul s-au apreciat cu 19%, iar coroana cehă a avansat cu 15%. Puţini analişti estimează că industria, pilonul multor economii emergente din regiune, îşi va reveni înainte ca băncile occidentale să paseze injecţiile de lichiditate primite de la cele centrale către companii şi înainte ca nivelul cheltuielilor de consum să crească în jumătatea mai bogată a Uniunii Europene.
Aceste lucruri nu s-a întâmplat încă, însă injecţiile de lichiditate şi accesul la obligaţiuni guvernamentale au permis băncilor cu operaţiuni în Europa de Est să evite pericolele provocate de expunerile la ţări precum Ucraina, Ungaria şi România, care au primit ajutoare de la FMI şi UE pentru a evita o prăbuşire economică.
„Încrederea a revenit“
Alte programe, precum primele de casare din Germania, au ajutat la temperarea unei scăderi de peste 20% a producţiei, declin estimat la începutul acestui an. Cea mai mare parte a regiunii este aşteptată să revină pe creştere anul viitor, probabil chiar în prima jumătate. Investitorii încep acum să caute noi poziţii în care să poată beneficia de activele cu cele mai bune performanţe, iar indicii bursieri au înregistrat o revenire puternică.
Dacă ne gândim la situaţia de acum şase luni, foarte puţine persoane se atingeau de Europa de Est. Încrederea a revenit, a declarat Simon Quijano Evans, economist în cadrul Cheuvreux. „Nu se mai pune întrebarea dacă regiunea se va prăbuşi, ci care segment va evolua mai bine“, a adăugat acesta.
Însă riscurile rămân. Letonia, România şi Ungaria mai au de purtat discuţii dificile cu FMI, pentru primirea următoarelor tranşe din pachetele de ajutor.
Statele care au reuşit să evite ajutoarele înregistrează deficite bugetare ce depăşesc de două sau chiar de trei ori estimările anterioare, ceea ce ar putea duce la reduceri masive ale cheltuielilor în jurul anului 2011, afectând creşterea.
