Construcţia la Catedrala Ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul“ a început la puţin timp după schimbarea regimului politic din 1989. După aproape 20 de ani, structura este departe de a fi finalizată, lucrările sunt oprite din lipsa fondurilor, iar spaţiul dimprejur e plin cu buruieni şi hoituri.
Ascunsă între blocuri, în spatele unuia dintre centrele comerciale din Craioviţa Nouă, Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul“ are o istorie demnă de o megastructură, deşi chiar şi insuliţele din Dubai s-au construit mai repede. Banii par să fie problema care ne trimite înapoi în timp cu aproape 20 de ani. Dat gratuit în folosinţă de Primăria Craiova, terenul din zona de vest a oraşului măsoară 17.700 mp destinaţi construcţiei bisericeşti şi parcului din faţa sa. Spaţiile comerciale dimprejur au muşcat însă din aria alocată iniţial acestui proiect.
Pe hârtie, gata în 2016
Pe lângă gardul din sârmă care împrejmuieşte catedrala, cresc în libertate câteva buruieni, ascunzând câte un hoit de lighioană ce înnebuneşte aerul şi simţurile. De-a lungul locului, la stradă, sunt aşezate magazine mici, de cartier, gen magherniţe, în spatele cărora mai doarme, din când în când, câte un om fără adăpost. Nu mişcă nimic pe şantier. Lucrările au fost oprite de anul trecut, de când s-au cheltuit banii. „E păcat de ea. Vin romii şi le fură materialele, iau fierul şi-l duc să-l vândă. Înainte veneau şi aruncau oamenii gunoaiele aici. Pe urmă au făcut barăcile alea şi chioşcurile s-au înnădit încoace“, spun locuitorii din cartier. Acum, fundaţii noi se toarnă în vecinătatea catedralei, acţiune încurajată probabil şi de panoul de la marginea şantierului care anunţă un termen final de execuţie de 120 de luni, începând din 2006.
Modern şi bizantin
Povestea a început în 1990, când Înalt Prea Sfinţia Sa Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, i-a propus arhitectului Viorel Voia un proiect pentru acel loc. „La vremea la care m-am apucat de lucru, nu era nimic asemănător în ţară sau în această parte a Europei. Forma catedralei avea să împletească modelul bizantin cu elemente care să-i confere o siluetă modernă. «E Brâncuşi ceea ce ai făcut», mi-a spus ÎPS Vornicescu, atunci când i-am arătat proiectul. Drept care a semnat toate planşele în colţ, cu o cariocă mov, să nu fie probleme cu aprobările, pentru că foarte greu sunt asimilate formele moderne de lumea preoţească“, spune arhitectul catedralei. Un an mai târziu, pământul avea să fie sfinţit şi lucrările să demareze în forţă. Numai că investiţia era prea mare, proiectul prea costisitor. „La aproape 20 de ani de la începuturi, ne aflăm abia la cota +10“, spune preotul paroh Marius Neacşu. „Un calcul aproximativ al cheltuielilor de până acum ne duce la trei milioane de lei, bani care au intrat în proiectare, expertize, execuţie etc., din ’91 încoace“, socoteşte preotul.
Facturi de circa 200.000 de lei pe lună
Într-o vreme, locuitorii cartierului Craioviţa Nouă au remarcat cu stupoare că, din lucrarea care abia începuse să se ridice, constructorii au început să dărâme. „Privind peste gard, cum s-ar spune, adică neştiind despre ce este vorba, oamenii au crezut că pică structura. De fapt, s-a renunţat la câteva elemente din cauza modificării legislaţiei în domeniu. Subsolul a fost eliberat de stâlpi şi s-au dărâmat câţiva pereţi exteriori, în ideea de a se turna un radier jos, pentru a se porni cu o structură solidă. Modificările acestea au fost suportate din banii parohiei“, explică preotul paroh. Constant, Consiliul Judeţean Dolj alocă fonduri pentru construcţia catedralei. „Anul 2007 a fost bun din acest punct de vedere. Atunci, primăria a acordat un milion de lei, iar CJ, 700.000 de lei. Acum însă, pentru că e criză, am primit de la consiliu 100.000 de lei, în condiţiile în care factura pe o lună poate ajunge şi la 200.000 de lei“, adaugă părintele Marius Necşu. Atunci când nu există bani, lucrările intră în conservare. Din fericire, de SC SCADT SA, executantul din Slatina, toată lumea e mulţumită. Din păcate, cu cât este lăsată mai mult în aşteptare, cu atât construcţia are mai mult de suferit din punct de vedere tehnic. După aproape 20 de ani, banii continuă să fie principalul motiv care ţine lucrurile în loc.
Citiţi în numărul următor al Gazetei de Sud opinia arhitectului Viorel Voia şi felul în care va arăta, la final, Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul“, conform proiectului şi machetei aflate la Palatul Mitropoliei.
Un articol despre stadiul în care se găseau lucrările în anul 2005 puteţi citi pe site-ul GdS, la adresa: http://www.gds.ro/Actualitate/2005-06-08/Lucrarile+la+viitoarea+catedrala+din+Craiova+vor+fi+reluate&hl=preot%20paroh%20Marius%20Neacsu&tip=toate.
