Doar 15% din suprafaţa agricolă era asigurată anul trecut. Acest nivel este insuficient în raport cu amploarea calamităţilor. Peste 90% din cei asiguraţi au suprafeţe de peste 100 de hec-tare.
Agricultorii români nu sunt atraşi de practica asigurării culturilor agricole, în condiţiile în care ponderea suprafeţelor asigurate împotriva riscurilor catastrofale, precum seceta, grindina sau inundaţiile, s-a ridicat anul trecut la doar 15% din suprafaţa arabilă şi, mai mult decât atât, 90% dintre aceştia sunt agricultori mari, cu peste 100 de hectare, a declarat Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie alimentară şi Servicii Specifice din Camera Deputaţilor. În aceste condiţii, el a atras atenţia cu ocazia Conferinţei Naţionale de Asigurări Agricole, organizată de Media XPrimm, că nivelul este insuficient în raport cu amploarea şi frecvenţa acestor fenomene ce au avut loc în ultimii ani, în România. „Din păcate, la nivelul anului 2008, piaţa asigurărilor este undeva la 15% din suprafaţa arabilă a ţării. Este extrem de puţin, dacă ne gândim la multitudinea factorilor de risc de pe teritoriul României", a declarat Tabără.
Fermierii se plâng de preţul mare al primelor
Întrebat de ce agricultorii români nu apelează la sistemul asigurărilor, preşedintele Comisiei pentru Agricultură a atras atenţia că românul a mers întotdeauna într-un sistem de risc, fără a lua în serios asigurările. Pe de altă parte, Tabără a menţionat şi faptul că, de cele mai multe ori, fermierii invocă preţul ridicat al asigurărilor, deşi aceştia sunt imediat receptivi când vine vorba de subvenţii de la stat. În aceste condiţii, Tabără a spus că fermierii care obţin subvenţii ar trebui să fie obligaţi, într-o anumită măsură, să se asigure. „În primul rând, sunt aşa de puţine asigurări pentru că românul a mers întotdeauna într-un sistem de risc şi, chiar dacă an de an se repetă acest risc, ei continuă să nu creadă în totalitate în sistem. Pe de altă parte, mai apare un preţ ridicat şi acesta este un motiv pentru care noi vrem ca în lege, de pildă, să creăm obligativitatea, mai ales acolo unde există subvenţii europene, pentru că până la urmă eu plătesc pentru ca să produc. Ar fi nevoie de o astfel de obligativitate, deşi este o problemă care este cumva la limita Constituţiei, pentru că nu poţi obliga pe cineva, dar poţi crea cadrul de funcţionalite în normalitate", a spus Tabără.
În plus, acesta a amintit faptul că şi producătorii sunt obligaţi să respecte anumite reguli, în condiţiile în care vor să primească şi ei ceva în schimb. „Având în vedere faptul că plătesc de la buget producţia, este nevoie ca şi producătorul agricol să respecte anumite reguli, inclusiv normele de tehnologie. Nu pot să pretind daune pentru că a venit seceta în iulie, dar eu am semănat la sfârşitul lunii mai porumbul. Aici, direcţiile agricole trebuie să elaboreze acele tehnologii-cadru pentru microzone sau macrozone", a menţionat Tabără.
„Trebuie modificată legea pentru a atrage cât mai mulţi producători“
În prezent există un cadru legislativ, respectiv Legea nr. 381/2002, care se referă la acordarea de despăgubiri în caz de calamităţi naturale, însă această lege nu a fost aplicată în totalitate şi este nevoie de o serie de modificări pentru a atrage astfel cât mai mulţi producători în sistemul de asigurare. „Acum avem un cadru legislativ, însă legea nu a fost aplicată în totalitatea ei. Este vorba de Legea nr. 381/2002, care permite asigurarea, însă cred că acest cadru legislativ ar trebui să creioneze mai bine ceea ce înseamnă subvenţia primei de asigurare, care se practică în majoritatea ţărilor europene şi care poate să ajungă între 50 până la 80% din valoare. Aceasta este absolut necesară dacă vrem să atragem în sistemul de asigurare cât mai mulţi producători. În plus, dorim să creăm un tip de fond, i-am spus fond de risc pentru asigurarea riscurilor sau pentru recuperarea daunelor date de anumite riscuri. Am vrea să recreionăm în întregime această lege şi în acelaşi timp să creioneze foarte bine obligaţiile statului, ale asiguratorilor şi ale asiguraţilor. La această dată este elaborat un proiect care completează Legea nr. 381", a precizat Tabără.
Asigurările, o afacere din care se câştigă foarte bine
În plus, acesta a subliniat faptul că statul trebuie să susţină fermierii şi să-i încurajeze pentru a apela la asigurări, şi acest lucru poate fi făcut prin primele de asigurare. „În România este nevoie de o susţinere a statului în ceea ce priveşte primele de asigurare, pentru că situaţia financiară a agricultorilor este foarte grea. Cu excepţia a 5-10% din fermieri, unii aşteaptă foarte mult timp să obţină o sumă de bani pentru a cumpăra un sac de îngrăşăminte şi alte materii pentru a face o tehnologie corespunzătoare", a declarat Tabără.
Totodată, acesta a atras atenţia că şi companiile de asigurări trebuie să depună un efort şi să promoveze produsele, mai ales că ele câştigă foarte mult din această afacere. „Oamenii trebuie să fie informaţi. Informarea ar trebui asigurată şi de companiile de profil. Ele ar trebui să promoveze produsele pentru că asigurările sunt o afacere, cu anumite riscuri, dar din care se poate câştiga foarte bine. În general, până anul acesta, firmele de asigurări au fost societăţi bogate", a atras atenţia Tabără.
