Centrul istoric al Craiovei este ameninţat de degradare. Ceea ce pare că se dezvoltă în zona Lipscanilor, de fapt, „muşcă“ din valoarea arhitectural-istorică, au concluzionat experţii în domeniu.
Lipscanii Craiovei au fost uitaţi de autorităţi, valoarea istorică şi cea artistică a spaţiului fiind semnificativ depreciate. Potrivit specialiştilor care au întocmit noul plan urbanistic al Lipscăniei, clădirile cu potenţial arhitectural sunt într-o stare avansată de degradare, iar domeniul public este neamenajat şi sufocat de autovehicule. Amalgamul de funcţiuni dezvoltate aduce mai degrabă a talcioc de periferie decât a nucleu arhitectural-istoric. Experţii sunt de părere că singurul interes asupra zonei a fost acela de utilizare a spaţiilor în interes comercial, repede şi ieftin, ceea ce a dus la intervenţii „mutilante“: desfiinţarea decoraţiilor faţadelor, modificarea ferestrelor şi a vitrinelor, înlocuirea tâmplăriei din lemn etc. Nici despre evoluţia paletei de oferte comerciale experţii în arhitectură nu au cuvinte de laudă. Ei consideră că prezentarea rochiilor de mireasă în 20 de magazine alături de vitrinele cu cârnaţi, parizer, şaibe sau tobe de eşapament dă o notă anostă centrului istoric şi artistic al Băniei.
Se revine la funcţiunile istorice
În disperare de cauză, Primăria Craiova încearcă acum să revitalizeze zona considerată centrul istoric al oraşului. Noul plan urbanistic vizează zona delimitată de străzile Olteţ şi A.I. Cuza la nord, strada Arieş la est, strada Nicolăescu Plopşor la vest şi de străzile Eugeniu Carada şi Mihail Kogălniceanu la sud. „Vom organiza în curând un concurs de idei pentru revitalizarea centrului istoric, a Lipscăniei, un proiect-pilot. Intenţia noastră este să punem cât se mai poate în valoare toată aria din centrul Craiovei“, a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu.
Propunerile de restaurare vizează refacerea faţadelor afectate, a finisajelor, înlăturarea construcţiilor secundare şi a elementelor nocive. Pentru majoritatea subcategoriilor de lucrări va fi nevoie inclusiv de studii istorice, au precizat specialiştii. În varianta ideală, clădirilor renovate li se vor da funcţiunile iniţiale, iar autorizaţii de funcţionare vor primi numai comercianţi şi prestatori de servicii cu un standard peste medie. În plan mai sunt incluse construirea de pieţe urbane şi amenajarea de spaţii verzi. După renovarea centrului istoric, accesul autovehiculelor va fi interzis în perimetrul delimitat de străzile menţionate, cu excepţia maşinilor de aprovizionare. Nu vor mai fi posibile nici amplasarea de construcţii provizorii, vopsirea împrejmuirilor în culori stridente etc.
Întâi infrastructura
Cel mai probabil, revitalizarea centrului istoric se va face în două etape. Urbaniştii craioveni spun că pentru reabilitarea străzilor, a trotuarelor, aleilor, reţelelor şi iluminatului public este nevoie doar de un proiect eligibil, acestea fiind în domeniul public. În cazul clădirilor însă, lucrurile se complică. „Unele imobile sunt proprietate privată. Nu avem încă un cadru legal care să ne permită să investim în aceste clădiri. O să ne consultăm săptămâna aceasta cu specialiştii de la Ministerul Dezvoltării“, a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu.
Ca sursă pentru cheltuielile necesare reabilitării, autorităţile văd Programul Operaţional Regional, în care se găsesc domenii de finanţare atât pentru infrastructură, cât şi pentru patrimoniul cultural.
La Arad se mişcă
Ministrul dezvoltării, Vasile Blaga, a semnat recent un contract de reabilitare a centrului istoric al municipiului Arad, în valoare de 45,6 milioane de lei. „Pe perioada mandatului meu, voi susţine reabilitarea patrimoniului cultural valoros pe care fiecare localitate îl deţine, deoarece, alături de alte investiţii, acesta contribuie la dezvoltarea economică prin atragerea unui număr mai mare de turişti“, a declarat ministrul Vasile Blaga cu ocazia evenimentului, potrivit site-ului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL).
Prin domeniul de intervenţie „valorificarea patrimoniului cultural“ din cadrul Programului Operaţional Regional sunt puse la dispoziţia autorităţilor 235 de milioane de euro. Au fost deja acceptate 24 de proiecte, prin care s-a solicitat jumătate din suma disponibilă, se mai arată pe portalul MDRL.
