Peste 1.000 de romi, dintre care aproape 200 de copii, din cartierul severinean Crihala trăiesc în condiţii mizere într-un oraş european. Autorităţile, în loc să-i ajute, i-au izolat.
Blocurile L-1 şi L-2 din cartierul Crihala din Drobeta Turnu Severin sunt lipite. În primul, care nu are apă potabilă şi grupuri sanitare, locuiesc peste 1.000 de romi, din care aproximativ 200 de copii. În blocul L-2 îşi are sediul Apele Române. Pentru a scăpa de priveliştea dezolantă şi de mirosurile greu de suportat, compania Apele Române a renovat blocul în care-şi are sediul, a realizat o instalaţie de canalizare separată, a ridicat în jurul blocului L-1 un gard de peste trei metri şi a vopsit o parte din bloc ce dădea spre birourile conducerii.
„Pe timpul comuniştilor, câţiva am primit repartizări aici în Crihala, la L-uri. Mai târziu, în blocul nostru au început să vină rude, care au rămas aici definitiv, fără forme legale. Noi suntem ai nimănui. Înaintea fiecărei campanii electorale, prin blocul nostru, care arată mai mult a WC, înalt cu patru etaje, au trecut sute de candidaţi, care ne-au minţit că soarta noastră vitregă a luat sfârşit. Numai minciuni am primit. S-au schimbat guverne, primari şi preşedinţi de consiliu judeţean, dar noi tot cu rahatul până peste cap trăim“, a declarat Vetuţa Vifor, locatară în blocul L-1.
Romii îşi fac nevoile fiziologice după două ziduri, care sunt ridicate la fiecare etaj, iar fecalele ajung în curtea blocului, unde sunt caii, găinile şi porcii. Copiii aleargă desculţi pe aleile din jur chiar şi iarna, iar adulţii se simt condamnaţi să trăiască precum într-un ghetou.
„Suntem de acord că majoritatea sunt de vină şi că noi am adus acest bloc şi cartier la stadiul ăsta. Dar românii şi în special cei care ne conduc destinele ne tratează cu ignoranţă şi contăm doar atunci când votăm şi susţinem campanii electorale. Este inadmisibil să ignori viaţa a peste 1.000 de romi şi să-i izolezi cu ziduri înalte de peste trei metri care separă blocurile baştanilor de noi, cei sărmani“, a declarat Ilie Birvu.
Romii au interpretat gestul de a ridica un gard în jurul blocului lor ca pe o măsură segregaţionistă. În replică, reprezentanţii conducerii oraşului şi cei ai Apelor Române susţin că n-au făcut decât să-şi împrejmuiască proprietatea, fără să atenteze la drepturile romilor, dar au lăsat să se înţeleagă că nu îşi puteau desfăşura activitatea în acele condiţii.
