Coaliţia pentru Buna Guvernare şi Parteneriat cu Mediul Asociativ cere preşedinţilor partidelor să includă, până pe 14 noiembrie, în programele lor de guvernare zece măsuri pentru întărirea societăţii civile, printre care promovarea dialogului civic sau finanţarea publică a sectorului ONG.
Potrivit unui comunicat de presă al Coaliţiei, din care fac parte ONG-uri precum Pro Democraţia, Institutul pentru Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice sau Centrul pentru Jurnalism Independent, în scrisoarea deschisă adresată partidelor politice se arată că sectorul neguvernamental din România resimte nevoia unor politici publice coerente care să asigure consolidarea statului de drept şi întărirea societăţii civile într-o perioadă dificilă.
"Starea societăţii româneşti şi impactul crizei economice ne obligă la o abordare responsabilă a priorităţilor guvernării în general, şi a viitoarei guvernări în special. De aceea, îngrijoraţi de posibilele efecte ale crizei, de repercusiunile şi riscurile economice şi sociale, dar şi politice pe care aceasta le poate antrena, vă cerem, domnule preşedinte, să acceptaţi propunerea de parteneriat nonpartizan, dublat de consultări periodice privind elaborarea unor politici coerente pe care organizaţiile membre ale Coaliţiei vi le propun", scriu reprezentanţii ONG-urilor către fiecare preşedinte de partid, informându-i totodată că ONG-urile aşteaptă răspunsul până pe 14 noiembrie.
Cele 10 măsuri pe care partidele sunt invitate să le includă în programele lor de guvernare sunt: întărirea democraţiei participative, combaterea extremismului, susţinerea economiei sociale, promovarea bunei guvernări şi a dialogului civic, susţinerea subsidiarităţii şi descentralizarea serviciilor publice de interes general, prioritatea absolută acordată educaţiei şi dezvoltării durabile, adoptarea unei legislaţii coerente privind finanţarea publică a sectorului ONG, îmbunătăţirea sistemului 2%, modificarea criteriilor de acordare a statutului de utilitate publică a fundaţiilor, înfiinţarea unei structuri independente pentru asistenţă pentru dezvoltare internaţională.
Referitor la prima măsură, întărirea democraţiei participative, ONG-urile propun instituirea unui veritabil spaţiu public al democraţiei participative prin susţinerea unor forme de consultare periodică şi aplicată, reglementarea participării publice şi încurajarea sa activă la nivelul autorităţilor centrale şi locale, asigurarea transparenţei decizionale şi informarea proactivă şi timpurie a cetăţenilor asupra proiectelor de decizii de politici publice locale şi centrale, asumarea unui angajament referitor la abţinerea de la orice atacuri politice la adresa ONG-urilor prin utilizarea structurilor statului.
Promovarea unei legislaţii neechivoce care să sancţioneze manifestările extremiste şi antisemite şi încurajarea unei iniţiative europeane privind combatere conjugată a extremismului în toate ţările membre UE sunt de asemenea printre priorităţile identificate de ONG-uri. Instituirea unui cadru pentru dezvoltarea unor politici publice care să stimuleze economia socială, încurajarea formelor de asociere, gestiune şi co-participare democratică la luarea deciziilor economice sunt şi ele obiective pe care ONG-iştii doresc să fie incluse în programele de guvernare ale partidelor.
"Parteneriatul activ şi sincer între sectorul guvernamental şi mediul asociativ va permite, precum în alte state din Uniunea Europeană ca sectorul asociativ să devină un partener care poate aduce valoare adăugată procesului decizional şi de elaborare a politicilor publice", mai argumentează semnatarii scrisorii, cerând asigurarea procesului de consultare a sectorului asociativ prin continuarea şi dezvoltarea proiectului Colegiului pentru Consultarea Asociaţiilor şi Fundaţiilor de pe lângă primul ministru.
ONG-urile doresc să se implice şi în furnizarea de servicii de calitate necesare unor comunităţi sau categorii specifice de beneficiari, recomandând promovarea unor politici publice prin care organizaţiile neguvernamentale să poată fi susţinute financiar pentru aceste scopuri de către autorităţile publice.
Organizaţiile doresc adoptarea unei legislaţii coerente privind finanţarea publica a sectorului ONG, alocarea de fonduri cu destinaţie specială pentru organizaţiile neguvernamentale în bugetele autorităţilor publice centrale şi locale pentru acele domenii în care autoritatea/comunitatea a identificat nevoi cărora pot răspunde prin intervenţii directe organizaţiile neguvernamentale. "A finanţa din bugetul de stat servicii furnizate de către organizaţiile neguvernamentale este o practică dezvoltată în alte ţări precum Germania, Marea Britanie, Spania, Italia si Ungaria prin care resursele publice sunt mai eficient şi responsabil cheltuite. (…)Pe lângă prestarea serviciilor de interes public, organizaţiile neguvernamentale au un rol important şi în consolidarea democraţiei prin activităţi de reprezentare a grupurilor marginalizate, de watchdog şi de advocacy", îşi argumentează ei solicitarea.
Reprezentanţii societăţii civile mai doresc simplificarea procesului de direcţionare a 2% în sensul scurtării duratei în care contribuţiile sunt înregistrate de către organizaţie, dublarea de către stat a sumei colectate prin acest sistem de ONG-uri, prin crearea unui fond special pentru ONG-uri.
O altă propunere a semnatarilor scrisorii este înfiinţarea unei structuri independente pentru asistenţă pentru dezvoltare internaţionala (ODA), după modelul existent în statele europene. ONG-urile se arată dispuse să-şi folosească expertiza în implementarea politicilor de cooperare internaţională şi cer înfiinţarea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe a unei agenţii de planificare şi implementare a politicii naţionale pentru cooperare internaţională pentru dezvoltare după modelul existent în ţările membre UE.
Scrisoarea este semnată de: Dan Gabriel Manoleli, preşedinte Fundaţia pentru Dezvoltarea Societãţii Civile, Cristian Parvulescu, preşedinte Asociaţia PRO Democraţia, Gabriela Alexandrescu, preşedinte Executiv Organizaţia Salvaţi Copiii, Sandra Pralong, preşedinte Fundaţia SynergEtica, Viorel Micescu, director CENTRAS, Violeta Alexandru, director Institutul pentru Politici Publice, Oana Preda, director Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Georgiana Iorgulescu, director executiv Centrul de Resurse Juridice, Victor Alistar, director executiv Asociaţia Română pentru Transparenţă, Mircea Toma, director executiv Agenţia de Monitorizare a Presei „Academia Caţavencu”, Laila Onu, director executiv Fundaţia Pentru Voi, Ioana Avadani, director Centrul pentru Jurnalism Independent, Lavinia Andrei, preşedinte Fundaţia Terra Mileniu III, Costel Popa, director Asociaţia Salvaţi Dunãrea şi Delta.
