Ucraina, ţară cu care România se judecă la Curtea Internaţională de Justiţie pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră, îşi prezintă joi şi vineri ultimele argumente în faţa judecătorilor, încercând să profite de faptul că România nu va mai putea reacţiona ulterior pledoariei.
Este foarte posibil, aşa cum au sugerat şi reprezentanţii părţii române în timpul celui de-al doilea tur de pledoarii, ca Ucraina să îşi modifice joi şi vineri unele declaraţii şi chiar să schimbe linia de delimitare cerută până în acest moment. În timp ce România şi-a argumentat riguros, în timpul celor 18 ore de pledoarii, cu calcule matematice şi argumente geografice de ce linia de delimitare din Marea Neagră are traseul respectiv, Ucraina a arătat în doar trei minute, cu argumente foarte ambigue, de ce linia propusă arată în acel fel. Unul dintre argumente a fost că "fiind o linie dreaptă, este mult mai practică".
"Exerciţiul delimitării maritime nu e un fel de joc de poker al avocaţilor, unde contează cine are cel mai mult noroc, ci este o operaţiune juridică definită clar de reguli dezvoltate în practica jurisprudenţială", a afirmat Alain Pellet, expertul internaţional al României, încercând să atragă atenţia asupra lipsei de consistenţă a argumentaţiei ucrainene.
Este posibil ca joi şi vineri Ucraina, ale cărei pledoarii se vor desfăşura de la ora 16.00 la ora 19.00 (ora României) să îşi justifice soluţia mult mai pertinent şi, mai mult, să o modifice, profitând de faptul că România nu mai poate lua cuvântul ulterior.
România a acuzat Ucraina că a făcut din "pretinsa supremaţie" a ţărmurilor sale "alpha şi omega" procesului de faţă şi este foarte probabil ca în aceste două zile partea ucrainenană să joace din nou cartea supremaţiei sale geografice, insistând asupra faptului că are ţărmul de trei ori mai întins decât cel al României. În total, în cele patru zile de pledoarii pe care le-a avut la dispoziţie până acum, Ucraina a invocat argumentul lungimii coastelor sale de 68 de ori, adică aproape o dată la fiecare 10 minute ale pledoariilor.
Totodată, Ucraina va insista la rândul său că Digul Sulina, invocat de România ca punct relevant pentru delimitare, este o structură artificială şi nelocuită, şi deci nu ar trebui să fie luat în considerare. Mai mult, ucrainenii vor aduce probabil unele argumente pentru a demonstra că Peninsula Sahalin ar trebui şi ea exclusă în soluţionarea speţei.
În ultima etapă a pledoariilor pentru România, desfăşurată luni şi marţi, Bogdan Aurescu, agentul României la CIJ, a făcut apel la personalităţi ale culturii româneşti, citându-l pe Nicolae Titulescu sau rezumând o schiţă de I.L Caragiale. Rămâne de văzut la ce tactică va adopta în final Volodimir Vasilenko, reprezentantul Ucrainei, pentru a-i impresiona pe cei 15 jduectători ai Curţii.
Din momentul în care se încheie pledoariile orale, Curtea Internaţională de Justiţie are la dispoziţie cel mult şase luni pentru a lua o hotărâre, astfel că cel târziu în aprilie 2009 România va afla modul în care judecătorii au decis să împartă zona disputată cu Ucraina.
Decizia Curţii nu va da câştig de cauză uneia dintre părţi, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini şi longitudini) o linie unică de demarcaţie a zonei de 12.000 de kilometri pătraţi asupra căreia cele două ţări au pretenţii concurente. Totuşi, în cazul unei soluţionări favorabile, România va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente în acea zonă, peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independenţa energetică a României timp de 18 ani.
