România deţine supremaţia în privinţa muncii la negru

România deţine supremaţia în ceea ce priveşte numărul celor care, în ultimul an, şi-au primit salariul parţial sau total "în plic", 23% din români declarând că au primit acest tip de remuneraţie, în timp ce media în UE este de 5%, arată un studiu prezentat astăzi de liderul BNS, Dumitru Costin.
"În ciuda programului de scădere a cotelor de contribuţii la sistemele de asigurări sociale, precum şi a nivelului de taxare a veniturilor, munca nedeclarată este încă răspândită", potrivit studiului realizat de Blocul Naţional Sindical, pe baza unui Eurobarometru al Comisiei Europene.
În sondajul CE, 23% din eşantionul din România declara ca a primit, în ultimele 12 luni, plata "în plic", in timp ce media UE a fost de 5%. Analiza accentuează şi faptul că percepţia riscului de a fi detectat într-o situaţie de muncă nedeclarată este, în România, unul dintre cele mai reduse din Europa – 28%, faţă de media UE de 33%.
Dacă ţările europene, în general, se confruntă cu munca nedeclarată a lucrătorilor independenţi într-o proporţie mai redusă – primele categorii fiind şomerii şi lucrătorii imigranţi ilegal – în cazul României, munca nedeclarată este larg răspândită în cazul şomerilor şi lucrătorilor pe cont propriu, care desfăşoară activităţi independente, potrivit analizei BNS.
Motivele pentru care românii aleg un loc de muncă nedeclarat sunt, în general, cele legate de nivelul salarizării (26%), lipsa controlului exercitat de autorităţi (13%), lipsa locurilor de muncă în zona reglementată a pieţei muncii (10%), dar şi nivelul fiscalităţii pe forţa de muncă (10%).
Cu toate acestea, acţiunile promovate de Guvern, în ideea reducerii nivelului muncii nedeclarate, au fost sporadice şi lipsite de consistenţă şi, mai degrabă, axate pe reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, în vederea creşterii competitivităţii economice, potrivit documentului. "Veniturile scăzute obţinute din muncă, în multe cazuri, nu sunt stimulative în raport cu nevoile personale şi profesionale ale lucrătorilor şi familiilor acestora", se mai arată în studiu.
Aportul muncii la negru în PIB-ul României este de 30 -35%, contribuţie mult mai mare faţă de valorile din alte ţări membre ale Uniunii Europene (UE), estimează reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM).
"La nivelul Uniunii Europene se elaborează o directivă care are ca obiectiv combaterea muncii nedeclarate, ceea ce reprezintă o mare problemă pentru tot spaţiul comunitar. Datele preliminare arată că amploarea muncii la negru este atât de ridicată încât a atins valori de 20% din PIB, iar în unele ţări din sudul şi estul Europei aceşti indici sunt mai mari. În ceea ce priveşte România, estimările noastre indică, un nivel de 30-35% din PIB", declara, la sfârşitul lunii martie, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.
Acesta a precizat că cele mai afectete domenii de munca la negru sunt construcţiile şi activitatea de menaj, iar categoriile sociale care determină aceste probleme sunt cu precădere studenţi, şomeri, imigranţi şi lucrători cu activităţi independente.